dordeduca
58 evenimente in septembrie:
festival (41) film (7) gastronomic (6) rock (5) etc
  • home
  • evenimente
  • impresii
  • foto
  • news
  • rss
  • dordeduca ical ics
  • twitter
  • dordeduca RSS
  •  

publicitate:
Impresii
10 mai 2010 alex

Prima evadare - jurnal de ariergarda

Galerie Film cazare Harta Transport Comentarii

Prima dezmortire la pedale, weekend sportiv.
De fapt, ca sa fiu sincer, nu stiu cum s-a intamplat dar sambata dimineata m-am trezit asa, deshidratat :) Iar. Nu tocmai o atitudine sportiva (aici depinde de interpretare). Cert e ca dupa o sambata preponderent-recuperatorie, duminica dimineata m-am alaturat ciclistilor care se scurgeau din diverse colturi ale capitalei, pe o burnita nu deosebit de imbietoare, spre padurea Baneasa.



La locul startului, mai multi ciclisti decat am vazut vreodata cu ochiul liber. De altfel, cred ca Prima evadare 2010 a fost cel mai numeros eveniment ciclist din Romania pana acum - 1200 de concurenti la start. Cativa ciclisti relevant-competitivi - membri in asociatii sportive de profil - in fruntea unei multimi de entuziasti, bucurosi ca au o scuza de joc de glezne la aer curat.



Bicicleta mea inca hiberna intr-un depozit CarpatBike (m-am hotarat sa particip de-abia vineri), asa ca am pornit la drum cu un atelaj imprumutat in ultimul moment, o bicicleta model feminin (multumesc, Laura) care speram sa-mi poarte noroc. 

Dupa niste ultime freamate organizatorice, inmanarea numerelor de concurs, s-a dat startul. Demarajul unei coloane de 1200 de ciclisti e probabil similar ca dinamica urnirii unui tren din gara. Pentru marea majoritate a participantilor, startul competitiei cicliste a fost per-pedes, pana s-a mai rarit multimea.

Am plecat, alaturi de coechipierul meu - pe care-l voi numi de aici inainte Costin, calmi, planuind un sprint unlterior, sperand ca multimea sa se dilueze.



Traseul a intrat imediat in padure la Baneasa, in padure la Baneasa.. pe o alee care nu putea fi decat mult prea stramta unui pluton compact de pedalatori. Am mers inregimentati o perioada, dupa care ne-am dat seama c-ar fi totusi cazul sa ne distantam, nu neaparat din spirit competitiv insa speram ca putin mai in fata sa putem pedala mai rasfirat dupa un ritm autoimpus (si mai putin democratic).

Si asta a fost (spre marea mea bosumflare ulterioara) punctul de maxima hotarare si hei-rup al evolutie mele. O za - elementul direct - mijlocitor al fortei motrice a oricarei biciclete (ma rog, majoritatea lor) a decis sa iasa din chibutz. Si nu doar o data.

Au urmat multiple opriri tehnice pe acelasi subiect. Pe tema asta, am depasit anumite grupuri de cel putin 4 ori, intr-un parcurs velo-sisific in care incepuse sa-mi fie frica sa schimb vitezele sau sa ma infig mai tare in pinteni pedale.





La un moment dat, ceva mai tarziu am dat de Doru, calare pe unul din cele 2 ATV-uri de asistenta si rescue, si mi-a dat o presa de lant care a rezolvat situatia pentru mai mult timp. 

Noroiul.
Legenda va spune multa vreme ca undeva, pe niste campuri din apropierea aeroportului Otopeni, in zilele cu ploaie, se gaseste un noroi de o consistenta optima, aditivat cu exact atata balegar pentru o lipiciozitate-vascozitate 'optima'. Un nori prietenos, care se urca pe roti, ti se insinueaza pe la schimbatoare, lant si frane probabil vrand sa vada lumea larga pe bicicleta. Aici au fost grosul abandonurilor, cursa transformandu-se in impins bicicleta care 200m pana la pit-stop de curatare de noroi.

O mare parte din participanti au abandonat la proxima intalnire cu asfaltul, o parte din motive pur tehnice, vatamari ale angrenajelor.
m-am incapatanat sa inaintez pe bicla. Fiind ud si cu noroi, pietrisul acela nu a facut altceva decat sa se lipeasca de lant precum bomboanele pe coliva. Momentul decisiv a fost cand una din pietre nu a putut trece de pe pinioane, printre deschizatura derailleur-ului si a blocat complet lantul, ducand instantaneu la ruperea sistemului de prindere a derailleur-ului pe cadrul biclei. Nu mai aveam decat 60 m pana la asfalt :( (Alin Popescu)

Traseul a continuat insa in conditii mai bune si am reusit sa mai recuperam, printre niste campuri de rapita? recastigandu-ne optimismul si tinuta de drum.

Surprinzator, finalul cursei era mai aproape decat ne-am asteptat, si mult mai aproape decat ne-am fi dorit. La check-point-ul de la Palatul Ghica.

La checkpoint am primit o banana si ni s-a spus ca din cauza conditiilor deosebite, organizatorii au hotarat (probabil pe buna dreptate) sa opreasca aici cursa (pentru cei care nu trecusera deja de respectivul punct).

Asadar, am sprintat puternic pe ultima jumatate a traseului recuperand fulgerator. Cu autobuzul. Altfel spus trebuie sa traiesc cu rusinea ca m-am numarat printre cei a caror 'evadare' n-a reusit, gasindu-ne prizonieri intr-un autobuz RATB care ne-a dus catre linia de sosire.


 
Ca o mica compensare, autobuzul ne-a lasat la cateva sute de metri de zona de finish, asa ca am ajuns totusi pedaland, insa din sens opus traseului.

La capatul unei cozi considerabile se afla un singur furtun de curatat noroiul, asa ca, in lipsa de alternativa am procedat la debarasare de noroi a bicicletelor in lacul Snagov (dupa un patent de Catalin Pobega - care a ajunsese in primii 50, see also Luci Marculescu)



Cateva socializari finale, si drumul spre casa, nu extrem mandri de abandonul involuntar dar destul de voiosi (excluzand zona de contact permanent cu saua :)

Pe acelasi subiect: len, alin popescu, radu / foto: kerukov, bicla.ro, cubicicleta.ro 1, 2  

_____
Foto: Laura Sarbu
______
Autor: Alexandru Popescu
 
Tag-uri
| Carpat Bike | ciclism | MTB | prima evadare | Snagov | Padurea Baneasa |
Impresii
Contine 28 poze
 
Stiri
LMMJVSD
Anul anteriorSeptembrie 2016 Anul urmator
   
  
       
 Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
 
echipa dordeducaPrima pagină | Evenimente | Impresii | Foto | Stiri | Echipa | Parteneriate | RSS
Toate materialele de pe aceste pagini sunt scrise de noi pentru placerea cititorilor nostri. Avem totusi niste Conditii de utilizare.
despre noi
publicitate
parteneriate
echipa
contact