dordeduca
0 evenimente in iulie:
etc
  • home
  • evenimente
  • impresii
  • foto
  • news
  • dordeduca ical ics
  • twitter
  •  

Impresii
04 ianuarie 2006 alex

Iarna la Venetia

Galerie Film cazare Harta Transport Comentarii
Conferinta despre patrimoniul cultural, intr-o urbe cu oarecare bijuterii patriomoniale. Hotarati sa amestecam si de data asta afacerile cu placerea, echipei oficiale (de 2) i s-au mai adaugat 3 membri cu scopuri si intentii exclusiv turistice.
Venetia ne astepta, la capatul unui road trip de 1500km presarat cu peripetii minime. Orasul indragostitilor (daca ar fi sa ne luam dupa sintagma preferata a promo-urilor agentiilor de turism) este un arhipeleag de cladiri pline de patina, o urbe plina de istorie si mister sau o adunatura de caramizi putrezite, depinde pe cine intrebi :)

Venice - Gran canale

Prima observatie: intr-adevar, avem de-a face cu una dintre putinele aglomerari urbane unde nu riscam sa fim deranjati de noxe, absolut toti vizitatorii fiind nevoiti sa se stearga pe picioare sa-si lase masina in parcare1.
Transportul intraurban este exclusiv pedestru sau nautic, aspect destul de fascinant. Politia, salvarea, gunoierii, taxi-urile, garda financiara, toti se bazeaza pe iscusinta marinarilor. Transportul in comun2 se bazeaza si el pe o flotila de 'vaporetto' care nu obisnuiesc sa intarzie sau sa se blocheze in trafic. Totul culminand cu transportul in particular, celebrele gondole, de altfel unul dintre simbolurile orasului, atractia principala a turistilor japonezi si motiv de stress pentru autor, aparent imun la potentialul de romantism ce parea sa fie emanat de respectivele barcutze. O plimbare cu gondola (~30') costa intre 70 si 100 Eur.

Farmecul personal al manuitorilor de padele cu uniforma in dungi si palarii asortate este potentat de indoctrinarea nu foarte subtila prestata de documentarele Discovery-like, difuzate de televiziunile din intreaga lume. Si ca tot vorbim de clisee, tre' sa spun: gondolierii NU canta! In perioada in care am cutreierat prin subiectul articolului, n-am auzit picior de cantzoneta.

venezia - gondolieri

Apropos de atractia turistica a Venetiei, momentul descinderii noastre (NOV 2005) a fost decorat in mod neasteptat de o vreme nu foarte primitoare, frig si ploaie, culminand cu o zi de ninsoare - fenomen meteo ce nu caracterizeaza in mod normal zona. Partea buna spre foarte buna e ca am nimerit o perioada de extrasezon, cand nu foarte multa lume isi propune sa viziteze V, astfel incat am putut sa ne plimbam in voie, fara sa fim coplesiti de rauri de (alti) turisti.

venezia gondole

Ca sa nu las loc dubiului, tre' sa spun[2]: Venetia este intr-adevar un loc fascinant. Un labirint imens, compact si minutios. Sa ma explic: In timp ce bunii nostrii tineau piept barbarilor, negutatorii venezieni prosperau si-si ctitoriau palate inghesuite dar dichisite. Astfel incat in zilele noastre3 te poti plimba in nestire pe strazi inguste de 1 metru, din piatzeta in piatzeta, pese poduri, pe sub arcade, prin cotloane si coridoare, fara sa fii nevoit sa te intorci in acelasi loc. Fiecare colt are cate ceva de oferit: un detaliu arhitectonic, un Gargoyle, niste caramizi duioase, deprimate de trecerea timpului. Pe de alta pare, ar putea fi deprimant sa locuiesti aici.

Tot fastul arhitectonic nu poate ascunde starea de adormire a orasului care nu poate face altceva decat sa se ofere pasiv turistilor. Cu atat mai trist, cu cat fiecare colt de strada aminteste de maretia si puterea de altadata.
Daca ignoram rezidentii si incercam un infim efort de imaginatie, orasul devine un imens loc de v-ati-ascunselea, cu scuze cultural-istorice. Ceea ce am si prestat zi si noapte, nesaturandu-ne de dat coltul :) , intr-o neobosita cautare de noi si noi unghere, piatete, poduri si canale. Noaptea, strazile sunt suficient de luminate incat sa te poti incumeta si suficient de semiobscure si misterioase cat sa te simti ca un explorator urban. Senzatie potentata si de linistea generala ce face loc ecourilor de pasi pierduti printre vechile ziduri.

venezia

Intr-una din respectivele plimbarile nocturne am dat si peste o zona necartata in ghidurile turistice unde, culmea, bastinasii se distrau. Tineretul venetian, departe de ochii turistilor, iesisera la bere intr-o zona de puburi & cluburi cochete, dar fara fitze. Ocazie cu care mi-am adus aminte de destul de desele locuri in care vazusem steaguri pacifiste si mesaje de dezacord la adresa interventiilor din Irak. Ba chiar si un stencil cu echipajul de pe submarinul Kursk.

venetia

Sa ne continuam dara ghidajul turistic. Iata-ne in Piata San Marco, notorie pentru covorul de porumbei netematori de interactiunea cu omul. Aici tot turistul vine, face poze si hraneste turmele de porumbei. Imediat pe dreapta, erect in peisaj, se inalta Campanila lui San Marco, un turn de 100 de m, ce ofera perspectiva intregii urbe. Langa piata este si Palatul Dogilor (pe care n-am apucat sa-l vizitez), varianta lor de Palatul Victoria / Cotroceni dar chiar ceva mai impresionanta dpdv arhitectonic (daca va vine sa credeti :) ). La capitolul restante (si chiar si cu mai multa mahnire) a trebuit sa trec si muzeul Peggy Guggenheim, destinatie care imi populase to do list-ul inca de la venire insa desi am trecut pe langa fatada-i n-am apucat sa o vizitez :(

Piazza San Marco - Venezia

La capitolul destinatii bifate, insula Murano, unde toata lumea zice-se se ocupa cu sticlaria, de unde si ceramica cu acelasi nume. Murano e intr-adevar plin de o multime de ateliere si magazine de artizanat und eputeti gasi de la bombonele de 1 eur pana la veze de 2000+eur. La o consoana distanta se afla insula Burano, celebra pentru casele colorate.

Intre Venetia si Murano odihneste San Michele, o celebra insula cimitir, toti venetienii beneficiind de un drum suplimentar cu luntrea, chiar pe lumea asta. Printre locatari: Igor Stravinsky, Ezra Pound si Serge Diaghilev la mormantul caruia am gasit niste bilete de teatru si un pantof de balet. In orice caz, un loc de odihna foarte placut si foarte bine organizat (pe ani & categorii socioprofesionale).

click to view full size click to view full size click to view full size click to view full size click to view full size click to view full size

Dupa cum sugeram si mai devreme, Venetia zilelor noastre este un oras exclusiv turistic. Birourile negustorilor si magazinele mestesugarilor s-au inchis treptat facand loc cafenelelor, ciocolateriilor, magazinelor de antichitati, muzeelor si galeriilor de arta. Serviciile nu sunt ieftine dar sunt multe :) Cu putin efort pot fi gasite si localuri mai low budget fara rabat la capitolul autenticitate. Am gasit chiar si un magazin de chilipiruri cu orice obiect la 1 € suveniruri ideale de adus acasa - nu inainte de a dezlipi eticheta 'made in china'. Pentru adresa trimiteti-mi un mail pe adresa redactiei :)

venezia de sus


Mai multe imagini

Note
1 Parcarea principala de la intrate costa fix 20€/zi, insa cu putin efort puteti gasi si parcari cu 4€/zi
2 E mult mai avantajos un abonament pe toate liniiile /trei zile liniile zile 22€, un bilet pt un singur drum costa altfel 5€
3 cand piept strainilor dau numai fetele tarii, in delagatie de lucru.

Foto: Puri, Ina, Voichi
______
Autor: Alexandru Popescu
 
Tag-uri
| Venetia |
Impresii
Contine 21 poze
 
Evenimente in Urmatoarele 2 saptamani
Stiri
LMMJVSD
Anul anteriorIulie 2019 Anul urmator
01020304050607
08091011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
 Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
 
echipa dordeducaPrima pagină | Evenimente | Impresii | Foto | Stiri | Echipa | Parteneriate
Toate materialele de pe aceste pagini sunt scrise de noi pentru placerea cititorilor nostri. Avem totusi niste Conditii de utilizare.
despre noi
publicitate
parteneriate
echipa
contact
Cu scuzele de rigoare, dordeduca.ro e momentan în hibernare; vom reveni într-o formă nouă. ¯\_(ツ)_/¯ [ 📸 instagram]