Gura Portitei cu bicicleta

Nu mai fusesem la Gura Portitei de vreo 7 ani. Unde ajunsesem pe jos. Cu barca merge mai toata lumea, cu motocicleta s-a mai mers (vezi Igu, Cornelia si iar Fernando). Din mijloacele de locomotie terestra mai ramasesera bicicleta.

Trebuie sa mentionez sau notific de la inceput, ca, in mod normal, la Gura Portitei se ajunge cu barca, de la Jurilovca, in mod organizat. Abordarea terestra presupune nu e tocmai confortabila, in plus e si formal ilegala - din orice directie se trece printr-o rezervatie natural. Spun *formal* pentru ca pe drum am intalnit suficiente masini. De altfel, la inceputul rezervatiei e un semn care spune - 'accesul interzis' dupa care, mai jos 'camparea interzisa' - un fel de, 'daca tot intrati, va rugam mult macar sa nu stati peste noapte'. Inca un articol in colectia de 'reguli fara intentie de aplicare' din Romania.

Cum Gura Portitei e o fasie de nisip intre o mare si un lac, abordarea terestra se poate face de la nord sau de la sud. Prin sud, de la Corbu sau Vadu sau prin nord, pe la Grindul Lupilor, Sinoe. In ambele cazuri, se fac aproximativ 30km.



Am inceput (+Fernando) de la Vadu. Pe tot parcursul exista un drum paralel cu linia tarmului, in mare parte practicabil, cateodata mai putin. Daca vi se pare prea usor, puteti sa faceti ca noi, sa abordati traseul dupa o perioada de ploi consistente. Cand drumul se transforma in balti - care trebuie strabatute cu centrul de greutate submersat si bicicleta pe umar.



La Periboina e o ecluza/baraj? de care masinile chiar nu mai pot trece.

Mai departe drumul devine partial si negociabil, ori stufaris si boscheti = tantari ('ca-n Delta'), ori pedalat pe nisip. Pe plaja sunt mult mai putin tantari, insa inaintarea e greoaie.


Casa (parasita) de pescari, unul din putinele locuri cu umbra.

Pe langa protectie solara (crema, sapca & maneci lungi sau trezit devreme ) si protectie anti-tantari, nu uitati petice, camere de schimb si rabdare. Zona, ca si alte parti din Dobrogea, e plina de tzepi. Fernando a avut intelepciunea sa insiste sa ne punem solutie anti-vulcanizanta in camere, care (spre surprinderea mea) ne-a tinut pana la finish.





Ajunsi, am baut mai multe lichide decat credeam ca incap, gafaind atipic langa ceilalti comeseni din restaurantul principal de la Portita. Daca vii cu bicicleta, ciorba de la portita e la fel de buna ca ciorba de cabana (dar de 2 sau 3 ori mai scumpa - in functie de cabana).Plus o baie ras-bine-meritata.

Dupa care ne-am intors, pe calea clasica, cu barca.







______
Autor: Alexandru Popescu