Transilvania GeoQuest - La vanatoare cu GPS-ul

Transilvania GeoQuest - primul eveniment oficial geocaching din Romania. Geocacherii pot sari la urmatoarea parte a impresiei, povestea propriu-zisa. Pentru ceilalti urmeaza o foarte scurta explicatie a geocaching-ului.

Ce este geocaching-ul?

Geocaching-ul e o joaca pentru copii mari, o vanatoare de 'comori', bazata pe coordonate GPS. Atentie la ghilimele. 'Comorile' (numite cache-uri) sunt deobicei niste cutii de plastic cu un carnetel inauntru si cateva jucarioare, o scuza de-a pleca la cutreierat atat cotloanele oraselor cat si coclaurile din extra-urban.

Echipat, cu un GPS, curiozitate si putina rabdare iti descarci lista de waypoint-uri din zona in care te afli de pe geocaching.com si pornesti la cautat. GPS-ul o sa te duca foarte aproape de locul in care a fost ascunsa cutia. Poate fi un loc public, piata mare din centrul orasului (de ex exista cateva in si langa Piata Universitatii), un parc sau o padure, un lac din mijlocul pustei.



Dupa ce ai gasit cache-ul, te loghezi, semnezi log book-ul - un carnetel cu rol de guestbook / condica de prezenta si faci un schimb - poti sa iei un item din cutie: un breloc, o moneda dintr-o tara exotica, un sticker etc, si-l inlocuiesti cu unul adus de tine. Insa scopul geocaching-ului nu este comoara ci cautarea comorii. In mod normal ascunzisurile nu sunt alese la intamplare, ci au sens si in sine, plimbarea ducandu-te la un parc ascuns, un monument istoric, un loc de belvedere un loc care sa-ti rasplateasca cautarea.

In Romania au fost plasate primele cache-uri in 2001 insa 75% din cele 500 existente in prezent au fost ascunse in ultimii 2 ani (2008 - 2009).  In 2004 ramasesem cu un GPS dupa Photoraid si cand ne-am apucat noi de geocaching erau numai vreo zece in toata tara.

Comunitatea de geocacheri a crescut simtitor in ultimii ani, am inceput sa ne intrecem in cache-uri cate mai dificile, dar am inceput sa stam si la bere & povesti, asa ne-a venit si ideea organizarii primului eveniment.
 

Transylvania GeoQuest

Pentru un prim eveniment din .ro am considerat ca Sighisoara ar fi locatia perfecta - un obiectiv turistic fascinant (speram noi) pentru participantii din alte tari iar cotloanele vechii cetati ascunzisuri ideale pentru geocaching. In plus, satucele si padurile de pe dealurile din preajma Sighisoarei reprezentau si ele un minunat loc de joaca.



Au fost trei zile in care am incercat sa strangem in acelasi loc toti cautatorii de comori din tara. Au venit aproximativ jumatate din userii active de geocaching din Romania, insa am avut placuta supriza ca avem un numar la fel de mare de "cautatori / cotrobaitori" din alte colturi ale Europei: Cehia, Suedia, Ungaria, Germania si Bulgaria (in ordine invers - cantitativa), in total, putin peste 100 de participanti.

Lucrurile au incept sa se inchege destul de repede pt ca geocacherii sunt in acelasi timp geeks dar iubitori de outdoor oamenii si in general destul de sociabili si doritori de noi experinte. Cehiilor le-au trebuit 2 beri ca sa ne simtim ca fratii, cu bulgarii a fost de ajuns o istorioara comic-comunistra, ungurii - deja cunosteau pamanturile si limba asa ca i-am asimilat repede ;) ...cu suedezii a fost un pic mai greu pentru ca tineau mortis ca ne convinga ca vikingii erau superiori daciilor, cat despre neamt - dupa ca i-am explicat ca tabla indoita a masinii lui e mai importanta decat urma de vopsea de la stalpul public - a zis ca se muta in Romania.



In dimineata inregistrarii vremea n-a tinut prea tare cu noi, evenimentul a debutat c-o ploaie nu tocmai prietenoasa, insa fiind o intrunire de pasionati, participantii au venit pe rand la cortul central, s-au inregistrat, si-au uploadat waypoint-urile pe gps-uri si-au pornit la 'vanatoare'.



Nu ne-am vazut foarte mult in timpul zilei pentru ca mai toti au vrut sa fie primii care gaseasc cutii din cetate. La micul si berea de mai pe seara, am aflat ca tot vikingii au "cucerit" primi citadela (nu-i de mirare ca au peste 5000 de cutii gasite!!!) iar cehii "stapaneau" dealurile din jurul orasului. Romanii, bulgarii si ungurii au urmat intelepciunea estica si au mers pe caile deja batatorite de altii. Neatmul a fost metodic, si-a impartit aria de cautare in zone bine marcate si a rascolit pamantul pentru elucidarea oricarui mister.



In cea de-a doua zi, vremea ne-a lasat sa incalecam (pr biciclete), asa ca mai toti am plecat in exploarea satelor din-prejurul Sighisoarei. Track-urile (traseele) deja inregistate in gps au fost de folos, pentru ca nu toate drumurile sunt marcate si nu gasesti prea des vreo caciula de localnic pe care s-o intrebi de binetze.

Zona e magnifica si explorarea a fost temeinica insa relaxanta. Am putut alege intre trasee ce duceau pe platoul Breite - rezervatie naturala cu stejari de 400-500 de ani sau la Sapartoc - satul 'adormit' -- loc in care din cei 800 de locuitori de acum cativa zeci de ani, azi au mai ramas 35. O alta optiune era zona Saes unde mostenirea sasilor inca mai resprira prin fiecare perete de casa sau colt de biserica fortificata.


Bere si GIS

Apropo de pasiune, nu ne-am fi asteptat, printre altele, la oaspeti din Suedia. Oameni care au zburat 2000 de km doar ca sa alerge 2 zile prin Sighisoara pentru ca ne-a venit noua sa-i chemam :)


O parte din participanti - cei care s-au intors in timp util la tabara - suficient de devreme incat lumina sa fie acceptabila pentur poze de grup.

In concluzie: ne-a placut asa ca probabil o sa organizam si la anul.

Multumimt sponsorilor: Kaspersky, Tissot & AZERO (MyPoster).
mai multe poze: geoquest.geocaching-romania.ro/album

______
Autor: Alexandru Popescu
Alexandru Purice