dordeduca
0 evenimente in martie:
etc
  • home
  • evenimente
  • impresii
  • foto
  • news
  • dordeduca ical ics
  • twitter
  •  

Impresii
22 iulie 2013 Radu R

Toti cantam menuete – cine stie insa pasii acestui dans?

Galerie Film cazare Harta Transport Comentarii

Interviu cu muzicologul Elena Şorban, despre Festivalul de Muzica Veche de la Miercurea Ciuc 2013

Stimata doamna Elena Şorban, de ani buni sunteti prezenta la Festivalul de Muzica Veche de la Miercurea Ciuc, in calitate de muzicolog si critic muzical. Dupa fiecare editie, citesc cu mare interes cronicile pe care Dumneavoastra le scrieti pe www.cimec.ro. Editia de anul acesta tocmai s-a incheiat si as vrea sa va rog sa imi impartasiti impresiile Dumneavoastra „la cald”.

Cum considerati ca se plaseaza acest festival in contextul manifestarilor europene de gen?

Festivalul de Muzica Veche de la Miercurea Ciuc este o raritate pe plan mondial din doua puncte de vedere: accesul gratuit al publicului la toate manifestarile artistice si asocierea cu organizarea cursurilor de vara de profil. Alaturi de aceste aspecte, este unul dintre cele mai longevive festivaluri, datand din 1980. Şi, mai ales, are invitati de mare calitate artistica.

Expozitie foto - Festivalul de Muzica Veche de la Miercurea Ciuc

Dar sa o luam cu inceputul. �nca inaintea zilelor de concerte (11-14 iulie) a demarat a sasea editie a Universitatii de Vara de Muzica Veche: cursuri de instrumente istorice, dar si de dans de epoca sau pentru ansambluri de muzica veche. Spuneti-mi, va rog, de ce un tanar invatacel cu preocupari in domeniul culturii epocilor trecute ar trebui sa se inscrie la aceste cursuri.

– �nvatamantul nostru muzical este limitat la studiul perioadei cuprinse aproximativ intre 1720-1950. Culturile muzicale mai vechi au caracteristici comune, intre care cele mai importante sunt legaturile cu dansul si literatura, respectiv, libertatea improvizatorica. �n invatamantul muzical standard, elevii si studentii sunt redusi la a citi muzica, in loc de a o recrea. Alta deficienta: metrul muzical este aplicat dupa masuratori mecanice – ca si cum ar trebui sa desenezi Gioconda pe o foaie cu patratele. Mai ales, muzica epocilor vechi fiind dans, cantec, recitare, declamatie, retorica, expresie, teatru, joc – cu sunete, cuvinte, miscari, ar trebui ca interpretii ei sa aiba un orizont largit. Muzicienii sunt chemati sa iasa din tiparele clasice, cvadrate, sa parcurga sursele teoretice si estetice ale epocilor de dinainte de 1750 si, pe baza acestora, sa reinventeze discursul muzical. Nu neaparat pe instrumente de epoca – sugestiile stilistice se pot realiza si pe instrumentele asa-numitei „practici comune” (pe pianul, instrumentele de coarde si de suflat pastrate in uz de prin 1850 incoace), este vorba insa de subtilitati de articulare, de agogica si de dinamica specifice perioadei de dinainte de filozofia iluminista si de pozitivismul stiintific-mecanicist. Pars pro toto: toti cantam menuete – cine stie insa pasii acestui dans?

Universitatea de Vara de Muzica Veche include si o serie de conferinte pe teme de profil. Ce v-a atras atentia in mod special dintre expunerile din 2013?

Universitatea de vara - de pe langa Festivalul de Muzica Veche de la Miercurea Ciuc

– Sursele documentare ale trecutului muzical autohton sunt total ignorate de invatamantul de specialitate. De parca Hronicul muzicii romanesti de Octavian Lazar Cosma sau seria de Izvoare ale muzicii romanesti – monumentale realizari muzicologic-editoriale din anii 1970-1980 – nu ar exista. Cercetarea documentelor de cultura muzicala autohtona se face numai in cadrul unor asumari personale extrem de dificile in conditiile in care ele consuma investitii de timp si bani din resurse personale, fiind efectuate pe langa obligatiile profesionale curente. �n aceste conditii, am apreciat in mod deosebit, la aceasta editie, cercetarea realizata de Maria Szab�, profesoara la Cluj, membra a reputatului ansamblu Flauto Dolce, care si-a expus cercetarile (partiale inca) asupra repertoriului european prezent in asa-numitul Manuscris de la Sfantu Gheorghe (Covasna), de dinainte de 1757. Piesele notate acolo atesta un nivel profesionist de asimilare regionala a repertoriului european, la mijlocul secolului al XVIII-lea, iar pentru ca astazi ele sa fie identificate (fiind notate, majoritar, fara indicarea autorului) sunt necesare demersuri vaste si laborioase, pe mii de alte piese din surse europene.

Una din noutatile aduse de actuala editie a fost incercarea de a scoate muzica veche in strada, pentru publicul larg. Au existat concerte intr-o piata centrala a orasului, in fata unui magazin sau chiar in parcarea unui hipermarket. Ce impact au avut aceste concerte stradale?

– Asemenea manifestari sunt foarte importante in dinamizarea relatiei dintre interpreti si public. Ele au adus, in acest caz, circa 400 de noi auditori, din randul acelora care in mod obisnuit nu beneficiaza de aceasta oferta culturala. Ar fi o meritorie cercetare sociologica, sa se urmareasca efectele educative de durata ale acestor demersuri, initiate acum.

Festivitatea de deschidere a fost urmata de un concert cu ansamblul Sonatores Pannoniae din Ungaria, in care am putut asculta instrumente de suflat mai rar intalnite pe meleagurile noastre: trompeta naturala si cornetto. Pe langa mai cunoscutul hurdy-gurdy sau, ca sa-i spunem mai pe romaneste, chironda. Ce impresie v-a lasat aceasta combinatie timbrala?

– ...si trombonii naturali. Nu a fost chiar combinatie, ci mai mult alternanta. Alamurile erau folosite pe vremuri ca muzica in aer liber, asa-numita Turmmusik (muzica de turn), dezvoltata din functia originara, de semnalizare la functii estetice. Vremea a fost potrivnica, iar plasarea evenimentului pe scena Casei de Cultura a diminuat mult efectul artistic, au lipsit spatiul, atmosfera, la propriu si la figurat, aerul liber. Interpretul din formatie, manuitor al chirondei, aceasta „lira rustica” (instrument din familia corzilor frecate, actionate cu o minuscula claviatura, fiind similar cimpoiului prin efectul de ison) are capacitati improvizatorice remarcabile in maniera medievala.

De multe ori, Festivalul a adus pe scena productii proprii, cum a fost cazul spectacolului de muzica si dans Iter in tempore, care a beneficiat de un concept la care se apeleaza mai degraba in literatura: calatoria in timp a unui personaj contemporan. Cum v-ati simtit in aceasta „masina a timpului”?

Passeggio

– Extraordinar. Difuzarea lui pe DVD, fractionandu-l pe episoade cu explicatii esentiale, ar oferi un material didactic foarte eficient. Este o calatorie spre trecut, cu sase tablouri parcurse dinspre valsul secolului al XIX-lea spre dansurile targovetilor medievali. Publicatiile coregrafice vechi au notatii foarte incifrate, intrucat se adresau celor stiau dansurile si aveau o intelegere mutuala a continuturilor figurale. Foarte putini coregrafi actuali din lume lucreaza din sursele de epoca – iar Csilla Juh�sz (Cluj) face parte dintre ei. Varietate, vivacitate, virtuozitate coregrafica a celor 10 dansatori, la care se adauga zecile lor de costume, schimbate pe parcursul a circa 70 de minute de spectacol pentru toate varstele, de larga adresabilitate socio-culturala.

O alta noutate pe care festivalul de la Miercurea Ciuc a propus-o publicului meloman a fost cea a seriei de trei concerte nocturne, asemanatoare ca idee cu ciclurile Bach/Mozart by midnight de la Festivalul International „George Enescu”. Cum a fost receptata muzica veche in puterea noptii?

Sam Chapman & Maria Fulop

– Nu este o moda noua, ci reiterarea practicilor de curte, cand lautistul sau alti muzicieni asigurau astfel relaxarea suveranului sau a altor privilegiati, inainte de somn. Doar ca dupa maratonuri de 4 la 8 ore de muzica pe parcursul unei zile de festival, pentru mine, nocturnele aveau efect de suprasaturatie... Receptarea lor ar fi fost mai buna daca ar fi fost precedate de un ragaz de doua ore... Spatiul a fost insuficient pentru multimea de spectatori care au ales concertul nocturn, dovedind ca oamenilor le prieste sa incheie ziua cu muzica.

Ansamblul Baroc Transylvania de la Cluj a prezentat un program care isi are sursele in Manuscrisul de la Sfantu Gheorghe (1757), ocazie cu care au fost redescoperite sau chiar ascultate pentru prima oara cele mai multe dintre piesele din concert, insotite si de proiectii video. Care este perspectiva specialistului in ceea ce priveste aceasta restituire muzicala?

Ansamblul Baroc Transylvania

– Ansamblul Baroc Transylvania reuneste muzicieni cu o vasta si indelungata activitate de restituire a documentelor muzicale autohtone: flautistul Zoltan Maj� are o experienta de decenii, iar clavecinistul Erich T�rk este, si el, un cautator neobosit de documente muzicale. Li se adauga violonistul M�ty�s Bartha, stabilit la Basel – un centru mondial de prim rang al studiilor de muzica veche, unde el are acces la surse europene de comparatie pentru piesele din manuscrisele noastre; din punct de vedere interpretativ, aportul lor este intregit prin violoncelistul Ciprian Campean, care actualmente se perfectioneaza la Geneva, cu Bruno Cocset. Sunt convinsa ca membrii Ansamblului Baroc Transylvania reprezinta elita interpretilor de muzica a secolului al XVIII-lea, nu numai pentru spatiul nostru cultural, ci si pe plan international.

Orchestra Festivalului, proiect original si de anvergura, aflat deja in cel de-al treilea an de existenta in formula baroca (pe instrumente de epoca) a fost completata anul acesta si de un cor al Festivalului. Cum ati apreciat optiunea repertoriala din anul acesta?

Orchestra Baroca - Corul Festivalului

– Repertoriul abordat in concertul festivalului 2013 a reflectat deopotriva muzica laica si cea bisericeasca, intr-o formula eterogena in raport cu viata muzicala a epocii, dar sugestiva pentru publicul de astazi. S-au cantat piese de autori italieni si germani de la Curtea saxona din Dresda si fragmente din muzica bisericeasca de Johann Sebastian Bach, care, dupa cum se stie, a fost cantor la Leipzig (deci, tot in Regatul Saxon): din punct de vedere social, este vorba de doua medii cu gusturi si practici diferite – dar in fond, complementare. Interpretarea ireprosabila se datoreaza indrumarii competente realizate de conducatoarea formatiei, violonista Ulrike Titze, lider experimentat si al ansamblului german Dresdner Barockorchester, receptivitatii si muncii intensive a celor circa 20 de instrumentisti reuniti aici din toata Romania, pasionati de interpretarea istorica.

Muzica renascentista este adesea pusa in umbra de cea baroca, mult mai des intalnita la nivelul numarului de formatii existente. Unde se plaseaza in acest context ansamblul Carmina Renascentia de la Carei?

– Ansamblul Carmina Renascentia este continuatorul avizat al Ansamblului Collegium din Carei, care s-a redenumit dupa decesul fondatorului sau, lautistul Endre De�k, survenit in urma cu un an. Carmina Renascentia urmeaza acelasi profil stilistic, usor dus spre trecut (adica, in perioada 1400-1600), intrucat rolul armonic al lautei revine acum harpei medievale, manuite cu gratie de Ildik� Keresztesi. Ea a preluat functia de lider al ansamblului, din care a facut parte mai mult de trei decenii, mentinandu-si prospetimea inconfundabilei sale voci, intru totul adecvata stilistic.

Concertul sustinut in parteneriat de Tam�s Kobzos Kiss din Ungaria si ansamblul local Codex a prilejuit lansarea unui volum dedicat muzicii vechi maghiare. Despre ce este vorba?

Zoltan Boros - volum

– Cartea lansata in cadrul concertului este o revizuire a publicatiei din 1981, la aceeasi editura Kriterion, a unei antologii de buzunar, realizate de omul de vasta cultura Zolt�n Boros, muzician ca formare de baza, om de televiziune cu o indelungata experienta. Antologia cuprinde „vechi cantece laice” din lirica maghiara, situate circa intre 1500 si 1750, fiind relevanta pentru identitatea social-istorica a maghiarilor din acest spatiu cultural.

O prezenta constanta la Miercurea Ciuc este ansamblul budapestan Musica Historica. Ce anume a adus nou programul din anul acesta al formatiei?

Musica Historica

Musica Historica este un ansamblu unic prin larga anvergura stilistica, atat spatiala, cat si temporala – de la Peninsula Iberica la Peninsula Balcanica, din Regatul Britanic la Imperiul Otoman, de la medievalul timpuriu la muzica de popularitate a secolului al XIX-lea. �mplinind un sfert de veac de la formarea sa, ansamblul budapestan a adus acum pe scena festivalului un program aniversar prin care si-a demonstrat larga deschidere – si nu unul tematic, ca alteori. Membrii sai stiu canta in sumedenie de limbi europene, stiu manui toate instrumentele specifice fiecarei etape din aceasta larga si diversa perioada, stiu sa ornamenteze si sa improvizeze cu cea mai autentica dezinvoltura si, mai ales, stiu sa lucreze cu cea mai mare usurinta cu tinerii invatacei de la Universitatea de Vara. Musica Historica a participat la acompaniamentul dansurilor formatiei Passeggio si intruchipeaza spiritul de generozitate creatoare al festivalului de la Miercurea Ciuc.

Cred ca pentru prima oara in Romania am ascultat un consort de viola da gamba. �ntr-o tara in care este foarte dificil sa gasesti in total patru gambisti de valoare, cum a fost primita o astfel de formula instrumentala?

Custos Viol Consort

– Viola da gamba este unul dintre instrumentele cele mai accesibile, care facea parte din cotidianul burghez al secolului al XVII-lea. Dezvoltandu-se in paralel cu violoncelul (reprezentant al familiei violinelor), viola da gamba a iesit treptat din uz, desi manuirea ei este considerabil mai usoara. Desigur, profesionalismul actual al gambistilor ridica la un alt nivel practicarea instrumentului – dar problematica de rezolvat este nu cea tehnica, ci stilul. Formatia Custos Viol Consort din Ungaria a avut aici un concert convingator, in ciuda faptului ca programul s-a decalat si lumea astepta evenimentul urmator.

Ansamblul multinational The Early Folk Band, cu a sa balada a lui Robin Hood, a fost prezentat (si plasat in program) ca un highlight al festivalului. Ştiu ca nu ati avut ocazia sa asistati si la partea a doua a acestui spectacol (caci n-a fost doar un concert in sens conventional). Totusi, cum evaluati propunerea muzicala a formatiei?

The Early Folk Band

– Am ales sa plec, ca protest tacit, pentru ca am considerat ca prezenta acestui ansamblu este o greseala organizatorica. Acesti interpreti promoveaza world music – o orientare tipica pentru metisajul postmodern. Se prea poate ca world music sa devina dominant in viitor si, din acest punct de vedere, este bine ca perpetueaza traditiile medievale. �nsusirile ansamblului il plaseaza insa in domeniul muzicilor de consum si nu in zona de rafinament a autenticitatii stilistice. De la corzi la haine, mai tot ce tine de acest ansamblu este, la propriu, material plastic! Cine nu munceste, nu greseste – iar aceasta eroare organizatorica neintentionata nu diminueaza valoarea festivalului 2013. Am asistat la prima parte si am fost multumita sa constat descumpanirea publicului, evidenta prin mimica dezorientata si aplauzele nehotarate ale celor peste 300 de spectatori. Ceea ce dovedeste categoric, ca publicul local are experienta autenticitatii si, ca atare, este disconfortat fata de kitsch.

Manifestarile pentru copii si momentele interactive cu publicul sunt deja o traditie la Miercurea Ciuc. Cum se integreaza acestea in viziunea de ansamblu a festivalului?

Ziua Copiilor - Festivalul de Muzica Veche de la Miercurea Ciuc

– Este o stare de spirit care potenteaza firescul, care asigura o adevarata educatie timpurie pentru trairea culturii. Regretul pentru lipsa formatiilor infantile cu care ne-am obisnuit la editiile anterioare a fost compensat prin prezenta – muzicala si coregrafica – foarte bine pusa la punct a celor circa 15 copii de la H�viz (Ungaria) – ansamblul Musica Antiqua.

Care a fost in viziunea Dumneavoastra highlight-ul festivalului de anul acesta?

– Cred ca sunt in asentimentul tuturor – specialisti sau nu – sa afirm ca au existat multe highlight-uri in programul actualei editii. Le voi mentiona, cu precizarea ca ordinea in care o fac nu este o ierarhizare, ci urmareste calendarul din festival. Iter in tempore al coregrafei Csilla Juh�sz, cu acompaniamentul formatiilor Codex si Musica Historica; concertul Orchestrei Baroce si a Corului Festivalului, sub conducerea muzicala a violonistei germane Ulrike Titze; nocturna celor cinci vocalisti din ansamblul ...canticum novum (asa este denumirea exacta). O asemenea versiune interpretativa a repertoriului renascentist presupune capacitati muzicale speciale: cinci oameni care canta fiecare singur la partida lui, ajungand la 18 piese pe parcursul a 70 de minute – nemaipomenit in peisajul nostru cultural actual. O mentiune speciala despre cei doi barbati din aceasta formatie: G�bor Kov�cs (cadru didactic universitar la Szeged, conducatorul formatiei) si Andr�s V�nyolos (absolvent al Academiei de Muzica clujene, acum profesor la Liceul de Arta din Miercurea Ciuc): amandoi, „oameni totali” ai practicilor corporale ale muzicii renascentiste – adica, aflati cand in postura de cantareti, ca virtuozi ai propriilor corzi vocale (recitalul de acum), cand in cele de dansatori, coregrafi, maestri de dans (cu alte ocazii).

Dar punctul/punctele slab(e) al(e) editiei 2013?

– Categoric: The Early Folk Band. Nu in sine, ci prin lipsa de adecvare stilistica la principiile de autenticitate ale festivalului de la Miercurea Ciuc.

�n fiecare an, exista concerte care au loc in afara municipiului. Inevitabil, publicul nu poate asista la toate evenimentele din program. Ce anume regretati ca ati ratat de data aceasta?

Erich Turk - Festivalul de Muzica Veche de la Miercurea Ciuc

– Totul: Flauto Dolce, K�joni Consort, Lyceum Consort, recitalul de orga pe un instrument rural timpuriu, al lui Erich T�rk. Cred ca problema s-ar putea remedia intrucatva, daca spectacolele stradale de amiaza ar aduce fragmente din concertele formatiilor care NU au programari la Miercurea Ciuc, ci in celelalte localitati din judet (concomitent cu linia principala, aceea din programul municipal).

Intentia organizatorilor a fost ca la aceasta editie sa puna in lumina cu precadere muzica veche engleza. �n ce masura s-a reusit acest lucru?

Istvan Konya

– Libertatea selectiei revine interpretilor. A fost relevant sa constatam cum cei mai multi au valorificat aceasta solicitare din perspectiva paneuropeana, traversand continentul de la Londra pana in Transilvania. As selecta acum, pe lautistii Sam Chapman, alaturi de M�ria F�l�p la clavecin si pe lautistul maghiar Istv�n Konya, ale caror recitaluri nocturne, pline de poezie, au urmat oarecum acest principiu.

Cum ati resimtit reactia publicului de la Ciuc fata de oferta muzicala de anul acesta?

– �ntrucat frecventez festivalul din 2009 incoace, exista multe persoane cu care m-am imprietenit. Discutand, am aflat ca au fost coplesiti de bogatia programului, fiind nevoite (fata de anii anteriori) sa isi selecteze participarile. Cred ca planificarea optima a concertelor nu este cea a unui sfarsit de saptamana prelungit, ca la aceasta editie (de joi pana duminica – avand cate 3-4 concerte in fiecare seara, fara a le socoti pe cele din localitatile invecinate), ci repartizarea lor in doua weekend�-uri care sa incadreze Universitatea de Vara, cu cate doua, maximum trei recitaluri pe seara (cu nocturne cu tot).

Spectacol Stradal Passeggio

�n fine, as vrea sa va intreb ce anume ati dori sa le sugerati organizatorilor pentru editia viitoare sau in perspectiva. Sau, altfel spus, ce anume v-ati dori sa ascultati la acest festival si inca n-ati avut ocazia?

– Oferta mondiala a interpretilor de muzica veche este inepuizabila. Pana acum, selectia propusa de organizatori a fost captivanta. �nsa – desi aducerea unor colective mai mari implica un efort considerabil – , cred ca festivalul ar putea prezenta cate un spectacol studentesc de opera baroca, macar bienal. Pe parcursul stagiunilor trecute, am urmarit productii scenice deosebit de reusite la Universitatea de Muzica din Bucuresti si la Academia de Muzica clujeana, care ar merita sa fie promovate. Beneficiul educativ ar fi considerabil pentru toti cei implicati: studentii ar putea sa afle la fata locului despre oportunitatea de a se putea cizela stilistic aici, iar festivalul ar putea sa se implice pentru mai buna gestionare a resurselor artistice din tara.

Va multumesc!

Interviu realizat de Radu Radescu / Foto: Gyula Adam




______
Autor: Radu Radescu
 
Tag-uri
| interviu | muzica clasica | Miercurea Ciuc |
Impresii
Contine 15 poze
 
Evenimente in Urmatoarele 2 saptamani
Stiri
LMMJVSD
Anul anteriorMartie 2024 Anul urmator
    010203
04050607080910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
       
 Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
 
echipa dordeducaPrima pagină | Evenimente | Impresii | Foto | Stiri | Echipa | Parteneriate
Toate materialele de pe aceste pagini sunt scrise de noi pentru plăcerea cititorilor noștri. Avem totuși niște Condiții de utilizare.
despre noi
publicitate
parteneriate
echipa
contact
Cu scuzele de rigoare, dordeduca.ro e momentan în hibernare; posibil să revenim într-o formă nouă. ¯\_(ツ)_/¯ [Fb / Ig]