Sziget day #2

In fiecare zi, programele de pe scene incep la 3PM, in mod ciudat timp de-abia suficient pentru trezit, sincronizat povesti de libatii & vitejii nocturne cu vecinii de cort, o fuga la Auchan, o coada la spalat pe dinti, eventual chiar la dush. Apropos de vecini, la 3 corturi distanta e o nemtoaica in etate, ce aduce putin a vrajitoare de-abia sculata din somn. Si aparentele n-au inselat prea tare, e o doamna horticultoare care imparte cu spirit matern frunze, flori si ciuperci copiilor din preajma.



Dar sa ne concentram asupra programului muzical. Ziua incepe la 3, cu Miss Platnum, de care spre rusinea mea nu prea auzisem, dar am citit in brosura ca s-a nascut chiar la noi in tara, in tara noastra Romania si evolua pe chiar scena principala. O duduie imbracata in port sasesc (banuiesc), flancata de 2 backing-vocal de culoare si ele in niste sorturi de inspiratie populara. Sonoritati balcanice, pe undeva la intalnirea lui Bregovic cu Bollywood Brass Band.

Pentru ca avea nevoie de o nisa si piata e plina de barbies si britneys, Miss P e antiteza. O femeie dintr-o bucata (neneglijabila), neaosa dar cu suflet. Apta si de sentimente fine in directia partenerului dar cu mana ferma si confortabila pe facaletz. Atitudine sustinuta de versuri, muzica si coregrafie: niste unduiri cu referinte la dansurile traditionale sasesti, de o precizie si suavitate mai demna de ansamblul balerinelor gruzine decat de dansuri a la Destiny's Child.



In momentul de fata Frau Platnum e poate cea mai populara artista cu radacini romanesti. A salutat romanii din public - nu prea multi, in fiecare zi am vazut 2 steaguri tricoloare in public dar apar de fiecare data mai pe seara.

Ce mi-a mai placut la Miss P e ca trupa ei n-are chitara (m-am saturat de trupe cu cate 3 chitare care nu par ca fac diferenta) in schimb are inca o toba, una mai mare, in consistenta cu atitudinea si imaginea de scena.

The Ting Tings. Doar 2. Ditamai scena si au aparut doar 2 oameni, un el la tobe si o ea la chitara. Asistati din cand in cand de niste loop-uri si sample-uri in fundal. Cert e ca o toba + o chitara pot produce muzica dansabila si antrenanta. Si foarte fresh. Si antrena un gazon de cateva mii spre zeci de mii de oameni. O toba si-o chitara.



Katie a incercat sa citeasca un mesaj in maghiara. O parte din artisti incearca asta. Din punctul asta Romania ar trebui sa fie clar o destinatie net preferabila sustinerii unui concert, limba romana e mai usor pronuntabila (vezi lungul discurs al lui Joey DeMaio la Bestfest). Am un amic, Bolazs (asa se scrie) caruia pare-se nu reusesc sa-i pronunt numele la perfectie desi ma tot chinui, tot trag de sunete si apas pe accente da Bolazs zice ca niciodata nu-mi iese 100% bine.

Next: Die Toten Hosen. Niste unchesi in etate dar care alearga energic pe scena. Ne-au vorbit in mare parte in germana.



Am stat la primele 2 melodii Bloc Party dupa care m-am dus undeva, nu mai tin minte unde. O chestie misto la festivalurile cu mai multe scene simultane e ca spre deosebire de concertele de pe stadioane, festivalurile sunt mai mult despre muzica si mai putin despre artisti. Oferta e suficient de generoasa asa ca e usor sa pleci de la o scena la alta, reducand putin performerii de la inaltimea de rockstaruri la calitatea de entertaineri. Sunt atatea staruri in aceeasi zi incat iti permiti sa mai si ratezi cate unul. De foame (de exemplu).

Imi dau seama din ce in ce mai tare ca Sziget nu e neaparat in primul rand despre muzica. In timpul oricarui concert chiar al headlinerilor gasesti oameni prin alte coltur, stand la soare, la terasa, jucandu-se cu yoyo-ul sau discul pe iarba. Pentru unii Szigetul e muzica, pentru altii droguri / nebunie de weekend, pentru altii e atmosfera de festival. Si cred ca procentele sunt destul de echilibrate. Una din atractiile festivalurilor de muzica sunt oamenii insisi, multimea in miscare si de-abia amintita nebunie de weekend. Anything goes.

Maxim de prezenta la Fatboy Slim. Gazonul plin chiar si prin colturi. Norma a venit zgolbiu la platane, a salutat multimea a inceput sa invarta beat-urile, sa topaie cu o veselie (intentionat) contagioasa si sa impunga ritmic aerul cu degetul aratator. Vizualuri amuzante, muzica de antren. Norman Cook e un bun muzician (incepand cu Beats International, Freak Power, The Housemartins) si cred ca e un DJ excelent insa prea-plinul stadionului e mai mult un efect de marketing. Una dintre calitatile unui concert live ar trebui sa fie potentialul de facut greseli (si evitarea acestora). Sunt convins ca e posibil sa incurci lucrurile si ca DJ dar nu prea poti sa gresesti notele.

M-am retras catre Open Civil Stage si, ca si ieri am avut o surpriza placuta. Am schimbat mix-urile pentur toata familia pe niste tineri cu atitudine, Beat Dis, un hip-hop cu distors si nerv.


Beat Dis

Spuneam ieri cu insula e un labirint ca-n povestea cu Alice. Azi metafora s-a ancorat in concret, am dat peste o pajiste mare plina de oameni in asteptare. La un inceput am auzit niste sunete ciudate in boxe si copacii au inceput sa-si arate dintii (prin intermediul unor proiectoare). N-am inteles aproape nimic din ce s-a intamplat insa mi-a fost greu sa ma desprind (voriam sa ajung la concertul Tricky). O macara imensa a adus deasupra pajistii o roata de tip carusel pentru hamsteri dar mult mult mai mare si cu oameni in loc de hamsteri, 8 cascadori care se invarteau odata cu roata, la cativa zeci de metri inaltime. Un show special gandit pentru peisajul de la Sziget, un proiect La Fura dels Baus.



Programul artistic al serii s-a terminat cu Tricky, un alien chinuit-schimonosit in acelasi timp prietenos si-amenintator. Din pacate un cort nu e cea mai fericita solutie de incinta pentru o acustica perfecta si zumzetul multimii il acoperea (pe tricky & trupa) destul de des. Si mi se facuse si somn.



Apropo de corturi si somn, alte vedetele szigetului, vazut de la rasurile solului sunt corturile Quechua, alea semipreparate, pe care le intinzi in 2-3 secunde. Pentru ca tineretului din ziua de azi nu-i mai sta capul la munca. Doar la bere si festivaluri.



Eu unul sunt un tanar mai fericit, am gasit o sursa de bere mai ieftina, peste drum de A38-wan2 e un baruletz cu un bufet inauntru cu bere aproape la jumatate de pret (250HUF pahar, 350HUF cutia).
Pe maine.


Urmarind tricolorul m-am intalnit cu brigada CMCBDV - adica cei mai cuminti baieti din vama




Pirati in cautarea tezaurului folcloric





______
Autor: Alexandru Popescu