Despre ziua 0 nu prea sunt multe de spus, tinand cont ca am ajuns pe Insula cu nici o ora inainte de Prince. Din clipa cand am pasit la pe pod am regasit aceeasi atmosfera misto din acelasi an. Dupa ce m-am uitat vreo 10 minute la niste cetateni imbracati in costume de sumo care se dadeau pe trotineta, am continuat spre Main Stage. Locul era deja plin de concert-spectatori, chiar mai multi decat m-as fi asteptat in Ziua 0. Spre dezamagirea mea, concertul a inceput cu o ora mai tarziu decat fusese anuntat, lucru ce nu prea se intampla aici. Cat despre concert, atmosfera a fost buna, Prince nu si-a aratat deloc cei 50 si ceva de anisori. Pe scurt, a fost The Artist. In cuvintele unui austriac beat dupa concert: " Prince is brand, more than a musician".
Dupa concert si dupa ce mi-am montat cortul am plecat in recunoastere pe insula. Dupa cum era de asteptat, Chuck Norris nu a parasit insula, ma rog... insula nu l-a parasit pe Chuck Norris. La "Chuck Norris - Cocktails and stuff..." era chef de zile mari. Ceva mai incolo ne-am oprit nitel pe drum langa un om care statea singur si canta la chitara, ca sa vad peste 2-3 minute sa vad ca suntem 20 de oameni care stam si cantam cu el. Clar suntem niste formatori de opinie. O concluzie de debut: Sziget-ul a ramas acelasi pe care il stiam: oameni faini, deschisi, muzica buna si baruri in care cheful se opreste numai cat sa dea cu mopul pe jos, unde nimeni nu-ti are grija. Pe maine.
______
Autor: Tudor Sirb
|
|