Muchia Dragusului

Dorinta de a parcurge o muchie nordica din Fagaras iarna imi da tarcoale de mult timp. Un vis frumos, insa ca orice tura de iarna implica o pregatire temeinica, un coechipier de incredere si, nu in ultimul rand, vreme buna. Situata in partea estica a Muntilor Fagaras, Muchia Dragusului este prima culme nordica care ridica probleme din punct de vedere alpin, aceasta terminandu-se in creasta principala Fagaraseana, pe varful Galasescu Mare, printr-un perete nordic, de aproximativ 3 lungimi de coarda.

La est, Muchia este marginita de Valea Sambetei cu maiestuoasa Fereastra Mare si Matterhorn-ul Romaniei, Coltul Balaceni, iar la vest de Valea Vistisoara cu al ei lac glaciar. Ca si pe Muchia Dragusului, pe inca cateva muchii nordice sunt trasee turistice marcate, insa marcajele pot fi folosite doar pe timp de vara, si atunci cu mare atentie! In general, traseele marcate traverseaza valcele abrupte, zone expuse, sau traverseaza jnepenisuri unde poteca se pierde destul de usor. Peisajul este frumos si inedit; atentie la marcaje, dar si la conditia fizica a celor care doresc sa parcurga o astfel de muchie.

Am planuit tura in detaliu, impreuna cu Iulian (Cozma),  bun cunoscator al Fagarasului (nascut la poalele acestui munte, fost cabanier la Cabana Valea Sambetei si actual ghid montan).

Toate bune si frumoase, dar cine este mai capricioasa ca vremea atunci cand este vorba de munte? Zapada proaspata din prima saptamana a lui ianuarie urmata de o incalzire accentuata nu prevestea nimic bun. Am urmarit prognoza cu sufletul la gura, aveam nevoie de 2-3 zile stabile, fara precipitatii si vant. Si iata ca ele au venit in mijlocul celei de-a treia saptamani din ianuarie. Atunci vremea s-a racit si nimic nu ne-a impiedicat ca marti seara sa ne intalnim in gara din Brasov cu destinatia Fagaras.

Trebuia sa parcurgem muchia Dragusului in doua zile, a treia zi fiind rezervata retragerii. In caz ca vremea se metinea foarte buna, ideea lui Iulian era ca in a treia zi sa mergem spre refugiul Vistea si dupa o noapte de odihna sa incercam si parcurgerea in sens invers a muchiei invecinate, Zanoaga. Pentru Dragus aveam doua variante de campare, prima fiind Casa de vanatoare, si a doua un bivuac in sacii de dormit, sub cerul liber, undeva sus pe creasta. Am optat pentru prima varianta, deoarece am considerat ca un somn mai bun valoreaza mai mult decat scurtarea din prima zi a traseului cu 1-2 ore. Si in plus, daca venea ursu'? :)

 

Miercuri dimineata, 17 ianuarie 2007. In Tara Fagarasului soarele stralucitor si cerul senin ne aduce in suflet mult optimism. La ora 9 GPS-ul a marcat punctul de plecare al turei noastre ca fiind locul in care marcajul cu punct rosu se ramifica spre Sud-Vest, putin mai sus de Pastravaria de pe Valea Sambetei.

Rucsacii sunt grei, echipamentul nostru desi parea minimal, trebuie sa fie complet pentru o asfel de tura: coltari, ciocan-piolet, pitoane, ham, coarda, anouri, carabiniere, saci de dormit, primus si desigur mancare pentru mai multe zile. Rondelele mari de la betele telescopice ne ajuta in inaintarea noastra si ne felicitam pentru ca am renuntat la rachetele de zapada, intrucat ne descurcam foarte bine si fara ele.

______
Autor: Catalin Pobega

pagina urmatoare »