dordeduca
0 evenimente in martie:
etc
  • home
  • evenimente
  • impresii
  • foto
  • news
  • dordeduca ical ics
  • twitter
  •  

Impresii
18 noiembrie 2009 Cornelia

Maroc - Atlas 2007 (2)

Galerie Film cazare Harta Transport Comentarii

Ziua 7 - 12 aprilie: Larache - Laguna Merdja Zergha (Laguna Albastra)

Azi urmam ruta:

N 35o 83` 53``         N 34o 56` 47``        N 34o 50` 50``
                       -                                  -  
V 06o 05` 10 ``       V 05o 58` 18``         V 06o 13` 00
``

Strangem in graba lucrurile in camping dupa ce trezirea s-a dat la ora 7 a.m., desi fusese preconizata la ora 9. Campingul – ca majoritatea – apartine Fundatiei Regelui Mohamed V si se afla – bineinteles – pe bulevardul Mohamed V.



Maroc este cu trei ore in urma Romaniei, dupa ora de vara, si cu doua ore, dupa ora de iarna.

Corturile au fost intinse pe intuneric. Eu dorm in masina, iar Chera sub cerul liber, ca in fiecare noapte in care nu a plouat. Patul sau a fost incropit dintr-un blat de masa gasit ratacit prin camping, peste care a asternut izoprenul si sacul de dormit. Eu m-am bucurat de confortul banchetei din mijloc a Fordului. Relu, prevazator, mi-a lasat cutitul lui sa dorm cu el in masina. Nu stiu ce as fi facut cu el in caz de nevoie.



Campingul este gratis, ospitalitatea sa fiind oferita de “La Fondation Mohamed V pour la Solidarite”.


Ca peste tot prin Maroc, campingurile sunt pline de rulotele francezilor ori ale italienilor. Aseara Chera a intrat in vorba cu niste belgieni. Erau plecati de acasa de 7 luni si faceau turul Marii Mediterane. Trecusera deja prin Israel, Siria, Iordania, Egipt. In sudul Marocului – pe la Dakhla – au descoperit ceva fosile.

In camping, singurele indicatoare erau cel pentru toaleta si cel pentru moschee.

Pe drumul de la Tetouan la Larache am vazut “doar” doua accidente, mai bine zis urmarile lor: un TIR care a nimerit intr-un sant si o masina care a reusit daramarea unui ditamai stalpul.

Calatoria cu biologii ma avantajeaza si cu recunoasterea anumitor specii de plante si rase de animale. Acum pot recunoaste o egreta de cireada…sau un limax.



Pe la 10.30 am parte de prima tornada  (la propriu) din viata mea.

In peisaj gasesc multi arbori de pluta si starci.

Fotografiem cu incantare o colonie de starci africani, adunati gramada pe o groapa de gunoi. Poate la fel s-ar fi mirat si ei de ciorile noastre.

Frec pentru prima oara intre degete o frunza de eucalipt. Exotic miros raspandeste! (poate similar cu cel al mentei frecate).



Case mici, cubice, stau cuminti la marginea campurilor, avand pe “cap” mici antene parabolice mici, ca niste palarii.

Nu prea exista indicatoare si la intersectii ne ghidam mai mult dupa intuitie...sau respectam vorba “Toutdroit!” – Inainte!

Un baietel care pastea oile este amabil si in schimbul unei foi si a unui pix accepta sa se lase pozat (adica si-a vandut sufletul cum ar spune altii). De altfel, daca pelegrinezi prin Maroc este bine sa ai la tine ceva creioane sau pixuri. Adesea copiii ti-l cer mai degraba decat o bucata de mancare. Ma amuza imaginea unui magar cu un sac in cap. Ingenioasa idee de priponit! Broscuta – masina verde – se tupileaza sa poata fotografia o cucuvea. Rufe stau la uscat pe cactusi uriasi. Ce te faci daca ramane vreun spin pe ele? Nu cred ca poti da vina pe masina de spalat. ;)



Chera imi explica diferenta dintre kashabia (tol, haina – traditional marocan, inchis si cu gluga) si burnus - un fel de “palton” din lana de camila, tot cu gluga, facut dintr-o bucata, care se petrece pe o parte si pe alta.

Ma uimeste aparitia pe drum a unui catar alb.

La Kenitra facem piata si ne aprovizionam cu rosii, ceapa, cartofi si nu imi pun problema ca nu sunt ecologice, apa, paine si ulei. Avem de gand sa facem o salata. Preturile in targ sunt cam asa: ceapa - 6 dh/kg; painea (o lipie crescuta) – 2 dh/bucata; cartofii – 5 dh/kg; rosiile – 10 dh/kg.



Zaher ne da lectii de imbrobodit…adica de infasurat salul in forma de turban pe cap.



Ne amuzam  cand vedem un Mercedes Cobra 240 D (cele mai numeroase masini de tipul acesta erau) cu nu mai putin de 8 pasageri. Se pare ca unul tine volanul, unul e la pedale, unul schimba viteza. Patru pasageri stau in fata si patru in spate.

Trecem pe langa un targ mare, pe dreapta, apoi pe sub o autostrada. Apoi pe langa niste livezi de pomi micuti, inconjurati din trei parti de celofan si cu sistem de irigatii prin picurare.



Ajungem in Laguna Merdja Zerga - unul dintre cele mai frumoase locuri in care am fost candva. Este pentru prima oara cand sunt intr-un astfel de peisaj. Oarecum imi aduce aminte de Sf. Gheorghe, acolo unde Dunarea se uneste cu marea, dar aici nu e fluviul care se varsa in mare, ci fluxul si refluxul care fac schimb la fiecare douasprezece ore. Stai pe o limba de nisip si apoi brusc simti ca te scufunzi.



Am adunat scoici, nesparte si mai groase decat pe malul Marii Negre. Desi am trecut prin Gibraltar, de abia acum pot exclama ca am vazut oceanul. Oceanul Atlantic, desi ne-a intampinat cu furtuna cand am schimbat continentul, imi pare tare linistit. Apusul oferit de el, in combinatie cu norii pufosi si mari, a fost spectaculos.



Fiecare zi, sau mai bine zis fiecare ora ori minut imi aduce cunostinte, experiente noi.

Baietii au pus capcane pentru micromamifere. Au colectat deja mai multe specii de gasteropode (limacsi), corali, un bubulcus mort, insecte. Primele pozate la sosire au fost niste coprofage (mancatoare de fecale) care isi “preparau” bilutele, tavalindu-le in nisip.



Tot in laguna am vazut pentru prima oara Solen ensis, niste scoici tubulare, ce arata ca niste paie de trestie.

Ma uit pe cer cu Chera si cu coada ochiului vad o stea cazatoare (meteorit intrat in atmosfera). Tot in seara aceasta am aflat ca ceea ce ma uimeste acum o sa devina ceva obisnuit in zilele ce urmeaza. Tot Chera imi explica ca luminitele de pe cer care merg fara sa clipeasca nu sunt avioane, ci sateliti. De azi nu o sa mai uit ca cea mai stralucitoare “stea” este de fapt o planeta: Venus sau Luceafarul. Stiam si cand eram mai mica, de pe vremea cand ma uitam cu bunicul in miez de noapte cu ochii in luna, dar uitasem.



Relu a facut o ciorba de zile mari, la un tuci asezat deasupra focului, spanzurat de un par de lemn. Ingrediente: ceapa, cartofi, slanina, carne din conserva, asortate cu sos de rosi si s re dupa gust (si nu are gurturi rele). Felul doi a fost o salata de rosii cu multa ceapa, iar ca desert – ca de cele mai multe ori – ciocolata. Dupa masa, evident, fiecare isi curata castronul cu “apa calda” (numele de cod pentru hartia igienica).



Pe malul celalalt sau mai bine zis dupa terenul invadat de flux este oraselul … sau ma rog localitatea marocana. Pe langa noi mai trec localnici si ne privesc curios. Ei au nevoie de barca pentru a trece in localitate.



Am auzit deja de doua ori chemarea muezinului la rugaciune.



Baietii planuiesc pentru maine un pescuit. Relu deja stie cum va prepara prada. Tot el va gati carne aflata deja pe lista de cumparaturi din piata.
 
______
Autor: Cornelia Florea
PREV 2 NEXT
Pagina: 1 2 345
CUPRINS: {name}  
 
Tag-uri
Nu exista tag-uri atasate.
Impresii
Contine 136 poze
 
Evenimente in Urmatoarele 2 saptamani
Stiri
LMMJVSD
Anul anteriorMartie 2024 Anul urmator
    010203
04050607080910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
       
 Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
 
echipa dordeducaPrima pagină | Evenimente | Impresii | Foto | Stiri | Echipa | Parteneriate
Toate materialele de pe aceste pagini sunt scrise de noi pentru plăcerea cititorilor noștri. Avem totuși niște Condiții de utilizare.
despre noi
publicitate
parteneriate
echipa
contact
Cu scuzele de rigoare, dordeduca.ro e momentan în hibernare; posibil să revenim într-o formă nouă. ¯\_(ツ)_/¯ [Fb / Ig]