Kenya yetu: Hakuna matata!

Pe langa praf, umezeala este si ea prezenta in aer in proportie uriasa. Precipitaţiile anuale sunt �n medie �ntre 1,500 - 4,000 mm şi temperatura medie este �ntre 25 - 35� C. Noi am ajuns in sezonul ploios si in fiecare dimineata stropi mensi de ploaie calda spala peisajul.

O data ce intru in savana mi se pare ca am pasit direct la Teleenciclopedia. Totul este fabulos: liniste si verde! Ne minunam cu ochi de copii vazand primele girafe si zebre care peste cateva zile vor deveni la fel de comune ca oile de pe marginea drumurilor noastre.

Kilimanjaro – muntele din Tanzania, are the best view in Kenya, iar kenienii sunt foarte mandrii de asta. Pe parcursul sederii in Amboselii, incerc sa surprind in obiectiv "elefantul si Kilimanjaro”, “leul si Kilimanjaro”, “zebrele si Kilimanjaro”, “girafele si Kilimanjaro”, “masaii si Kilimanjaro”, “masaii, eu si Kilimanjaro”...

Statia sta la baza comunicarii in Kenya. O folosesc in special soferii si rangerii pentru a se anunta intre ei unde sunt animalele: “Am vazut simba (leul) la punctul 19A!”, Elefantul isi ridica trompa la 14B!”, “Cheetta vaneaza antilope la 12C!”. Si noi ne minunam ca prostii “vai, cum ne-am nimerit tocmai aici?”:)

Imaginati-va cum in drumul nostru pe o partea pasteau vacile si pe cealalta gazelele suave.  Musuroaie imense de termite sunt ridicate in pamanturile rosiatice.  Peste toate, Kilimanjaro cu zapezile lui strajuieste linistit .

Primele cadouri le negociem de la Paradise Gallery. Unul din sfaturile primite de la oceanicii specializati pe Africa a fost ca daca in Egipt sau Maroc negociezi si ajungi la jumatate de pret sau la o treime, aici pretul anuntat este de 100 de ori mai mare decat cel real. Suvenirurile de abanos, fildes, margele sau soap stone isi fac loc in bagajele noastre.

La Namanga aruncam o privire peste gard la granita cu Tanzania. Granita dintre state mi s-a parut ca o “granita”judeteana de la noi.

Ajungem dupa vreo 3 ore in Parcul National Amboseli, din 2005 cu statut de rezervatie nationala, putand astfel fi vizitat de turisti cu un acces mai facil decat inainte. Numele ii vine de la numeroase mici tornade cotidiene. Si noi am fost martori la cateva dezlantuiri de acest fel care maturau praful in apropierea elefantilor.

Animalutele si animaloaiele sunt cam rare in timpul zilei. De aceea the game – incursiunile in savana - se faceau de 3 ori pe zi: la 6.30 a.m, dupa micul dejun si la 16.00 p.m.

La intrarea in lodge ma loveste si pe mine sclipirea de geniu ca sunt in emisfera sudica. Ma supar pe mine pentru uitarea acestui “mic”amanunt si de abia atunci ma felicit pentru primii pasi in emisfera sudica. Camerele sunt mari si stam fiecare in cate una. Fiecare pat – oriunde in Kenya pentru turisti – are de jur imprejur o plasa fina contra tantarilor.  Dotarile sunt de 5**** si chiar nu ai nevoiue de mai mult. in camera ai chiar si o lanterna in caz ca vrei sa iesi noaptea din camera - pe riscultau :) - si spray de tantari, tantari care m-au cam ciuruit pe mine, cum mi se intampla de obicei. Daca totusi nu te poti rupe de tot de civilizatie, e bine sa stii ca aici in inima savanei ai pana si acces la internet, asa ca afacerile tale vor putea fi bine supravegheate.

Cel mai mult mi-a placut ca nu exista radio sau televizor in camera. In schimb poti privi pe geam sau chiar pasi deoarece camera este la nivelul solului in mijloul maimutelor. Greierii si sunetele salbatice ale naturii pe care incerci sa le ghicesti cu teama in miez de nopapte sunt fascinante.  La alte lodgeuri poti privi cum vin zebrele sa bea apa sau cu elefantii patruleaza peste gard. Incredibil, dar chiar asa e!

Maimutele sunt mai numeroase si mai obraznice decat pisicile de la noi.
Prima incursiune in savana o facem chiar marti dupa-amiaza. Girafele, aceste animale foarte curioase si gingase de care m-am indragostit in prima clipa, aflu ca rezista fara apa pana la 3 luni.

O scena ne surprinde si pe noi, dar si pe sofer: este martor a patra oara la o vanatoare in cinci ani de cand are meseria asta. Un gheepard (cheetah) alearga o antilopa pe post de cina. E seara! Intunericul aproape invinge lumina! Palmierii isi atarna frunzele neutrii la ceea ce urmeaza. O antilopa zglobie ii starneste pofta carnivorului. Ghepardul merge tip-til, cand pe “branci”, cand mai face doi pasi. Masinutele cu bipezi curiosi inarmati cu aparatele foto la ochi il urmaresc pas cu pas. Nici nu se sinchiseste sa renunte la cina sa pentru a ne mustra pe noi. Mai face doi pasi. Masinutele la fel. Apoi…intr-un mars alert porneste spre prada. Prada riposteaza printr-o viteza si mai mare! Nu il prinde! Azi cheetah va ramane nemancat.

In drumul spre lodge, hienele si elefanti isi au si ele traseul lor.

In prima seara unul dintre turistii straini isi serbeaza ziua de nastere. Tot alaiul lodgelui face trenuletul cu tortul pe post de locomotiva si i se ureaza un sincer Hakuna Matata! Imaginati-va cum s-au mobilizat cu bucatar, bucatareasa, cratiti si tigai, bell boy si ce mai erau ei si cum sincer au cantat cu foc. A canta este una dintre cele mai incarcate de talent activitati pe care le pot face cu placere. A, da: si sa danseze!

Jambo! Jambo bwana!
Habari gani? Mzuri sana!
Wageni mwakaribishwa
Kenya yetu. Hakuna matata.
Kenya nchi nzuri.
Hakuna matata
Nchi yakupendeza
Hakun amatata

(Hello! How are you?
OK, thank you!
Welcome visitors
In Kenya our land
There is no problem.)

Urmeaza prima dimineata de savana. Trezirea este foarte matinala – pe la 6 – dupa care iti bei relaxat ceaiul sau cafeaua, dupa preferinta, si apoi te imbarci in masinuta cu acoperisul ridicat. Ne pregatim cu speranta sa ii vedem pe cei “The big five”: elefantul, leul, hipopotamul, buffalo si leopardul. Am avut noroc doar de trei dintre ei in Kenya.

Ochii mici si ageri ai lui Said sunt precum un radarul, gata oricand sa ne dea de veste daca a vazut ceva interesant.
La urcare in masina trebuie sa ai grija sa nu te lovesti la cap. “Mama safari, mind your head!” aude de cele mai mutle ori. Iata ca m-am mai pricopsit cu o porecla.

On y va! Si cu totii suntem gata iara de safari. Richard –  francezul care ne-a invitat in Kenya, tara pe care o stie mult mai bine decat Franta, este un tip mititel si plin de energie. Camasile sale se potrivesc perfect cu imaginea din savana.

Gardul ce delimiteaza lodgeul de savana este electric. Asadar, animalele nu pot intra si ataca turistii...decat daca sar gardul. Peisajul este plin de cranii uscate si sunt sigura ca nu au fost presarate ca sa ne infioreze pe noi, ci chiar au respirat candva, pana au sfarsit in gura unei lighioane. 

Apusul in savana este un alt spectacol cu acelasi soare. Surpriza a fost sa mergem pe un deal de unde aveam o larga si superba panorama asupra campiei savanei, totul cu o cupa de sampanie, nu ca mi-as fi dorit in mod special. Pe langa astea, si niste gustari servite direct de pe masa si nu de pe ceva improvizat ne-au stat alaturi. Ceva nou pentru mine sunt chipsurle din banane. Nu va mai spun cat sunt de bune...langa o bere kenyana.

Privelistrea Kilimanjaro in apus si a celor doi masai cu mult rosu – parca special asezati acolo, cu greu poate fi uitata. Pe de cealalta parte, lacul hipopotamilor isi etala si el pictogramele in apus.

In a doua seara de savana avem surpriza unui barbeque cu masai. Nu, masaii nu sunt la gratar, ci danseaza in jurul nostru. Zic danseaza? Pai de fapt dansul lor este in felul urmator: ei, barbatii, sar drepti cat mai sus, mai sus decat un jucator de baschet, iar ele, femeile, stau cu mana in san si isi ridica umerii, in felul acesta etalandu-si...feminitatea.

Cina romantica cuprinde somon afumat, supa, ciuperci in foietaj, salate variante, pentru toate gusturile si poftele, fripturi aduse direct pe tepuse de miel, pui, vita si chiar si porc, legume, iar ca desert niste clatite flambate pe viu, sub ochii nostri, insotite de un cosulet de fructe exotice. Incercam si vinul kenyan, de provenienta in Africa de Sud. ;) Daca ai gusturi “seci”, asteapta-te la un gust dulceag, asa e vinul pe la ei, desi eticheta spune altceva.
Plasa de deasupra noastra este motivata de kenyan ca ar fi pentru frunze. Care frunze ca eu nu stiu sa fie frunze cazatoare pe aici?!? Probabil este pentru aceeasi maimuta hoata care mi-a furat mie fursecul.

Supa de morcovi pe care am gustat-o in savana este cea mai buna supa de morcovi pe care am testat-o vreodata. Morcovii pasati pluteau in farfuria aburinda.

Un alt lodge care mi-a placut la nebunie este Oltukai unde dacatu vrei stai in jacuzii si te uiti fix pe culmile Kilimanjaro pline de zapada.

Maimutele astea obraznice se tem numai de oamenii negri, nu si de cei albi. Cei albi se tem de ele. Dimineata servesti un ceai sau o cafea si un fursec. Fursecul il mananci ori tu ori mainuta, iar in cazul meu nu eu eram maimuta. Intr-o dimineata pe cand imi asezam ceasca cu cafea pe masuta – pe la ora 6 a.m. cum am mai spus – vine o aratare spre mine (initial nu mi-am dat eama ce este) si se arunca pe maas dupa care fuge repade de tot. Trag un tipat, apoi incep sa rad. O maimuta imi furase fursecul de pe farfurie, fara sa rastoarne ceasca, cu o precizie incredibila.

Soferii trebuiau sa nu uite acoperisul masinutelor ridicat caci fara pic de timiditate maimuticile intrau in masina si surtrageau orice. Pentru cateva minute bune, angajatii lodgeului au fost mobilizati sa ii gaseasca lui Said permisul auto si taxele de parc pe care o maimuta i le-a furat.

Minute in sir mi s-a parut ca tot fotografiei un crocodil si cand colo crocodilul s-a dovedit a fi hipopotam. El scotea cand si cand nasul afara si a fost foarte simplu sa il confund. Nu e nimic, in urmatoarea zi am vazut si crocodilul.

Un alt popas important in savana este izvoeul Mzima. Doar aici am putu vedea crocodilii, parsivi, care toata ziua stateau cu gura cascata sa le pice ceva in ea. Potecuta ingusta era marginita de malurile apei pe care o imparteau crocodilii si hipopotamii.

Un cocor imperial sau motat se plimba regal prin iarba inalta. Un batalion de elefanti fuge tropotind pamantul. Un hipotam este pus si el pe fuga. De ce orare? Erupe Kilimanjaro si ele simt?

Dupa ora 19 este interzis sa fii prezent in afara lodgeului. Rangerii patruleaza in cautare de braconieri si nu vrei sa fii confundat cu ei.

Mai omniprezente decat insusi oamenii sunt soparlele. Pe stanci la soare, sub pietre, pe perdeaua din camera mea, in chiuveta, pe pat...peste tot. Nu trebuie sa te sperii de ele caci se sperie ele de tine.

Tsavo West este o alta experienta de savana, pe langa Amboseli. Cu o suprafata de vreo 10 ori mai mare decat primul, parcul are mult mai multe animale, dar mult mai imprastiate. Daca Amboseli are cam 370 km patrati, Tsavo, impartit in Tsavo West cu 9000 km patrati si Tsavo Est cu 1100 km patrati este urias.


Cel mai dragalas animal din savana mi s-a parut antilopa dik-dik, cea mai mica din lume. Ea are dimensiunile unui iedut cand este la maturitate. Printre speciile noi pe care le vedem in Tsavo o intalnim si pe maimuta Velvet.

Pranzul in una dintre zile il luam la Kilaguna, lodgeul unde stai la masa si privesti zebrele, nu pe pereti, ci pe viu.

Sidi ne explica cum in Kenya 1+1 nu fac 2, ci de cele mai multe ori fac 11, aceasta cand la bariera de intrare in parc unul dintre paznici a trebuit sa vina pe jos, foarte incet sa ridice bariera, apoi sa se intoarca de unde a plecat – pentru ca bariera nu putea fi puasain dreptul lui sau mai bine zis el sa stea la bariera. Veifica permisele de intrare in parca si ne de acordul sa patrundem in salbaticie.

Un elefant nervos se stropeste cu trompa cu pamat rosu. E acum un elefant rosu.

In savana cu cat vrei mai multa aventura cu atat te costa mai mult. Daca doresti cazare in cort cu riscul sa iti bata leul la usa, atunci platesti mai mult.

Daca in Amboseli animalele sunt obisnuite cu oamenii, aici in Tsavo ele sunt mai “salbatice.

Noaptea de joi o petrecem la un sanctuar cu camerele cocotate pe stalpi. Am putea spune ca m dormit in copac. :) Sanctuarul este pe o proprietate privata. Vantul bate foarte tare, iar eu stau la al doileanivel. Stau singura si am impresia ca oricand o lighioana imi pote intra in camera. Nu trebuie decat sa ai incredere ca nimic rau nu ti se poate intmpla. Iar la intrarea in cort ai o sonerie pe care o poti folosi pe post de alarma in caz de pericol (pana anul trecut era folosit un fluier cu care il chemai pe masaul cu sulita sa vina la tine.


______
Autor: Cornelia Florea

pagina urmatoare »