India - ziua 9

Incerc sa ma scol de dimineatza ca sa pot termina povestea de week-end. Nu-mi prea iese. Zic sa ma duc la un mic-dejun copios (duminica nu prea am mancat). Imi rezerv jumatate de ora. Dar (ca de obicei) termin totul in 15 minute. Ma duc in intampinarea soferului. Era chiar curios ce a facut la examenul de duminica – trebuia sa dea ceva teste ca sa poata fi sofer de taxi la o companie de stat. Mare mi-a fost supriza cand am vazut ca e un altul…. :( L-am intrebat de Pradeep. Asa am realizat ca nu stie engleza. Si ca toti indienii care nu stiu engleza si sunt intrebati ceva, zambeste si repeta unul din cuvintele pe care le-a inteles. Nu am inteles decat ‘Pradeep – money’. Trist. O sa-l intreb pe Hari care a fost povestea. … Nu a mai ramas decat muzica lui ritualica … trista … profunda. Imi musc buzele. E trist cand piezi contactul cu un om bun.

…

EEE. Pradeep is back!!! Ii ‘furase’ ala masina de diminetza pentru ca intarziase 10 minute. Bulangiu! Are omul asta un asa fel de a glumi incat nu pot fi suparat cand sunt cu el. Si cand imi spune ca nu poate sa faca ceea ce-i cer, o spune pe asa un ton incat nu pot sa ma supar, ba din contra mai si zambesc. In clipele alea seamna la atitudine cu motanul din Sherk2:  in seara asta ne-am oprit un pic sa vedem artificiile de la o sarbatoare a unui templu. I-am zis sa intram un pic inauntru. Imi zice ‘you know sir; it’s late and I should go home…all my clean cloth are there.”

Daca tot vorbesc azi de Pradeep: de dimineatza se scoala cam in jur de ora 5 juma si aranjeaza lucruri in magazinul mamei lui: in satul in care stau au un mic magazin in care vand ceai. In timpul zilei e sofer. Seara e muzician. Canta la tobe si face parte dintr-un grup de 40 de muzicieni. Aparitiile lor publice sunt in timpul festivalurilor templelor. Ca sofer are un salariu de 3500 rupies (1 euro = 54 rupies). Cica la stat (unde se plateste un pic mai bine), dupa ani de munca, in apropiere de pensie se poate ajuge la 12000 rupies (200 si un pic de euro). Pare destul de bine pentru ca aici un pranz poate costa si sub un euro daca te duci in localurile ieftine. (la restaurantele hotelurilor dai cam 5-6 euro).

Pentru ca maine o sa fie 1 mai (ziua muncii), imi spune: ‘tomorrow I won’t be your driver; we won’t even be friends….will be COMMARADES!!!’.

PS. In Kerala comunistii sunt la putere si de multi ani. Se pare ca fac treaba tare buna. Regiunea are cea mai scazuta mortalitate infantila si cel mai bun procent de oameni cu educatie (91%) din toate India. Asa ca maine se astepta o mare de steaguri rosii.

______

India - ziua 10, ziua 9, week-end, ziua 6, ziua 5, ziua 4, ziua 3, ziua 2, prima zi
______
Autor: Alexandru Purice