Grecia - taramul zeilor

Una dintre cele mai vesele zile a fost cea in care am navigat asemeni persilor spre Peninsula Athos. Vanturile puternice apara tarmul ca si cu mii de ani in urma.

Piratii erau pe punte, dar tot ce mi-a facut piratul-sef a fost sa ma ia in brate ca pe toate doamnele si domnisoarele de pe vas (fii sigur ca a frant cateava inimi).



Cascade alearga nerabdatoare in mare. Niciunde nu am mai intalnit aceasta combinatie in peisaj.



La Muntele Athos - al doilea loc sfant al lumii crestine dupa Sfantul Mormant si numit si Gradina Maicii Domnului - sunt douazeci de manastiri numite "imparatesti", intre care cele mai cunoscute sunt Manastirea Xeropotamu, Manastirea Iviru, Manastirea Lavra, Manastirea Grigoriu, Manastirea Pantocrator si Manastirea Zografos. Peninsula functioneaza ca o republica, avand capitala la Careia.



Pentru cine nu stie, mentionez ca la muntele Athos nu calca picior de parte femeiasca. Asa ca, pelerinajele nu le fac decat barbatii si nu mai mult de 120 pe zi dac sunt ortodocsi si nu mai mult de 14 barbati de alte religii.



Facem o escala la Ouranopolis de unde cumparam suveniruri la gramada. Vorba vine la gramada, dar chiar nu te puteai opri la un singur lucru. Tarabele localnicilor erau pline cu tentatii de calitate.



Pe drumul de intoarcere se incinge un mare chef pe punte. Zorba Grecu si alte dantuieli locale ii atrag in joc mai ales pe machedonii din grup si ii uimesc cu entuziasmul lor pe nemtii reci.

Din greaca veche a ramas o urare frumoasa: “Viata buna!”, asemanator contemporanului “Sa traiti bine!.” Asta va urez si eu! Kalimera!