Egipt - the first escape

Daca in ultima vreme nu am fost la fel de entuziasmata de iesirile din orasul gri, atunci am rasfoit prin jurnale si am dat de impresiile primei mele iesiri din tara, nu mai aproape decat in Egipt.
    
Cand treci in zbor pe deasupra orasului Cairo in miez de noapte – o metropola de peste 17 milioane locuitori – nu poti sa nu fii uimit de marea de lumini. Ajuns in aeroport, imaginea palmierilor cu frunzele razvratite te va urmari pretutindeni. Si daca tot ai ajuns in Egipt, nu ar trebui sa ratezi printre altele: Abu Simbel, Templul lui Isis din Philae, Nilul la Aswan si, evident, piramidele de la Giza (Gizeh).



Printre primele lucruri pe care le-am facut dupa aterizarea pe pamant african a fost sa imi bag picioarele in Marea Rosie - nume primit din faptul ca este foarte linistita la apus, oferind privirii un rosu intens, dar si datorita culorii pe care i-o dau algele si rocile din substrat. Surprinderea a venit cand - pe lumina - am vazut cate vietati innotau pe langa mal, ca si cum un acvariu plin cu pestisori multicolori ar fi fost acolo rasturnat.

In Egipt totul este culoare, parfum, sunet, mare, nisip, caldura sau cel putin o combinatie a doua din cele de mai sus. Sabah al her sunt cuvintele pe care ti le adreseaza cu zambetul pe fata arabii cand te vad, adica iti ureaza buna ziua.

Peisajul este adeseori decorat cu pomisori de Bougainvilla, planta originala din regiunea semi-tropicala a Braziliei, de culoare mov-ciclam, ce impune ca si conditie de crestere temperaturi in jur de 40-50 de grade Celsius. Am fost surprinsa sa vad ca in orase sunt gropi si gropite in astfalt. E posibil ca aceasta sa fie una din cauzele pentru care majoritatea masinilor sunt lovite, insa este un asfalt impecabil pe soselele nationale, pe cele care leaga diferite parti ale statiunii Hurghada (unde eu am stat trei nopti, inainte de croaziera pe celebrul fluviu) sau chiar si pe celelalte sosele din desert.



Safariul in desert m-a facut sa realizez un portret fizic al beduinilor: oameni slabi, chiar stafiditi, numai oase, cu dinti foarte prosti, ceea ce dovedeste si o alimentatie nu tocmai sanatoasa (sincer, in desert nici nu prea au de ales). Ca si in alte tari arabe, fetele frumoase (pentru ei majoritaeta sunt frumoase atata timp cat pot fi vazute si nu acoperite de val) sunt intampinate cu zambete sincere si cu exclamatia: "El gammel!" (Frumoaso!)



Printre zeii venerati la inceputurile Antichitatii erau Horus (batran este reprezentat cu un singur corn, iar tanar cu doua coarne, acesta reprezentand un semn al
puterii.), Tout, Sekhmet, Hator, Sobek, Amenhotep – zeul medicinei, Zeita cu cap de leoaica - zeita razboiului.

Plantele sfinte in Egipt erau papirusul si lotusul. Inflorescenta lotusului este asemanatoate cu soarele si pentru aceasta floarea era considerata sacra. Florea de lotus este adesea reprezentata pe temple sau pe celelalte constructii antice, uneori ca boboc, alteori inflorita.

Vaca nu era inclusa niciodata intre ofrande, la fel ca si toate animalele care ii intruchiau pe zei. Desi e o tara musulmana (90 % populatie musulmana, in principal de rit sunit) si restrictiile religiei interzic alcoolul, si pe aceste locuri s-a cultivat din timpuri stravechi vita de vie, iar in prezent cel mai bun vin este "Obelisc". Cu musulmanii convietuiesc si foarte multi crestini de rit copt. Crucea copta este o stilizare a crucii Anch – "cheia vietii" pe care o aveau zeii Antichitatii pentru a deschide "poarta vietii". In Cairo, monumentele copte sunt de neevitat la o vizita a orasului: Biserica Copta si Muzeul Copt unde afli esentialul despre aceasta religie.



In Egipt este o lege nescrisa pe care o respecta toti: nu se fura. Le interzice si religia sa o faca, dar si bunul simt. Daca se intampla cumva sa iti dispara vreun lucru, sa fii sigur ca nu un egiptean a avut vreo contributie, ci un turist. Egiptenii nu numai ca nu fura, dar nici nu cersesc. De fiecare data pentru un banut ei sunt datori sa iti ofere ceva cat de mic: o margica, o floare, orice.

Nilometrul era asezat in dreapta templului, ornat cu elemente greco-romane. In functie de nivelul Nilului se stabilea impozitul pe recolte. Daca nivelul apei era mare, atunci insemna ca anul bogat in ploi aduce dupa sine si recolte bogate. Ca urmare, taxele erau mari. Nilometrul nu lipsea din nici un templu, la fel ca si camera cu crocodili unde erau aruncati cei care incalcau legile.

Templul avea si functie de loc de practicare a medicinei (anumite camere erau special amenajate pentru asa ceva). Faptul ca s-au descoperit instrumente medicale dovedeste acest lucru.



Aproape peste tot esti intampinat cu ceai sau karkade(l) – un ceai foarte, foarte dulce, innecat in zahar, cu flori de hibiscus – trandafir japonez si cu multa vitamina C.

Nu ar fi trebuit sa ma mir ca si numerele masinilor se scriu de la dreapta la stanga. Unul dintre obiceiurile pastrate este ca tinerii casatoriti sa manance
carnea unui porumbel in noaptea nuntii. Soacra mica trebuie sa gatesca trei feluri de mancare din acesta. Se spune ca porumbelul (carnea acestuia) are efecte afrodisiace si de el depinde reusita noptii nuntii. Inainte de a se casatori, fata trebuie sa treaca probele soacrei mari. Aceasta ii miroase gura si ii masoara spatele si soldurile pentru a se convinge ca poate purta o sarcina.

In Egipt medicamentele sunt foarte ieftine. Multi medici isi fac aprovizionare de aici. Cairo. Am fost surprinsa de frumusetea, de exotismul acestui oras. In multe orase in care am fost dupa Cairo (prima capitala si primul oras vazute in afara Romaniei) am cautat sa simt senzatiile din acest oras.



Arhitectura si vegetatia, dar si "valurile" Nilului m-au facut sa ma simt ca un mic Indiana Jones. Chiar daca Napoleon a ajuns acolo inaintea mea si Champollion a descifrat deja literele hieroglife cu ajutorul Pietrei de la Rosetta, acum aveam si eu sa descopar piramidele, pe dealul de unde "secole ne privesc". ("Soldats! Du haute de ces Pyramides, 40 siècles nous contemplent" - Napoleon)

Se estimeaza ca populatia Egiptului este de 75 milioane locuitori, dar e posibil ca in realitate sa numere 87 mil. Locuitorii Egiptului sunt de nenumarat. Egiptul este format din 3 % pamant, suprafata pe caretraieste 97 % din populatia tari, si 97 % desert, unde traieste restul de 3 %, populatia beduina. Cairo are aproximativ 17 milioane de locuitori noaptea, dar ziua cu inca 5 milioane mai mult. Multi dintre ei fac naveta. In acest oras o nastere are loc la fiecare 20 de secunde.

Supranumit si "Orasul celor 1000 de minarete", Cairo se intinde pe ambele maluri ale Nilului. Pe malul de est se resimte mai mult influenta araba din Asia, iar pe cel vestic influenta "africana", mal pe care se afla si vechia capitala de la Memphis. De aici se pleaca la Giza unde sunt nu mai putin de 150 de piramide (cele mai mici erau ale sotiilor, ale famiilor, ale preotilor), probabil cel mai renumit cimitir din lume.



In oras poti retrai atmosfera celor o mie si una de nopti la pas prin piata Salah el-Din si Moscheea Sultanului Hassan. Salah el-Din sau Saladin a ramas in istorie prin cucerirea Ierusalimului de la cruciati (1187). In centru e de ajuns sa atingi Piata Tahrin si esti aproape de Muzeul de Antichitati Egiptene.

Am vizitat si Muzeul de Egiptoligie. Cozile imense sunt uneori o tentatie pentru teroristi. Cu o saptamana inaintea sosirii noastre (aprilie 2005) un atentat a avut loc in Cairo. Dupa vizita la muzeu care dureaza mai multe ore (in functie si de rabdarea si de interesul vizitatorilor), poti fi sigur ca poleci mai bogat spiritual, ca lectiile de istorie invatate aici nu le vei uita nicicand. Personal, am avut ocazia sa vad si colectia de egiptologie de la Metropolitan Museum of Art din New York si am fost umita cum americanii au fost in stare sa mute mici temple sau sa le refaca la scara in interiorul muzeului. Daca esti curios sa vezi si camera mumiilor, atunci trebuie sa platesti un bilet separat de cel de la intrarea in muzeu.

In cadrul orasului se poate ajunge cu ambarcatiuni la Insula El Gezirah (Gezira).

Nilul are de-a lungul sau mai multe cataracte (cascade). Una dintre ele se afla la Aswan. Aici, o data cu ridicarea barajului s-a micsorat numarul sau chiar au disparut crocodilii care dadeau prestigiul fluviului. Delta acestuia este mai lata decat tot litoralul romanesc ,cu tot cu Delta Dunarii: peste 250 km. Din totdeauna, principalul mijloc de transport pe fluviu a fost feluca. Si azi turistii pot face o "navigare" cu acest tip de barca pe apele fluviului.



Hurghada, aflata cam la 400 km de Golful Suez, este una dintre principalele statiuni egiptene, specializata pe scufundari in Marea Rosie. In statiune vei intalni foarte multi turisti rusi deoarece "mama Rusia" a investit mult in dezvoltarea turistica locala prin anii '70.

Dahar-ul - partea veche a Hurghadei – este locul unde poti petrece clipe de negociere in bazarul clasic, cu suckurile traditionale ticsite cu tot felul de minunatii orientale. Preturile din acest bazar sunt mai bune pentru ca la el ajung mai greu turistii. Oricum, nu cumva sa incalci legea nescrisa: nu face greseala sa intorci spatele cand nu iti convine un pret. Puneti la incercare spiritul de negociator si vei castiga respectul arabilor. Arabii nu se grabesc niciodata si sa nu te miri daca vei lupta pentru un pret chiar si o ora. Intotdeauna iti vor lasa impresia ca ai castigat, insa de abia atunci ai ajuns la pretul real al produsului. Dupa o victorie cu preturile, la ceas de seara, poti lua parte la obiceiurile "traditionale" cum sunt fumatul narhilelei – sisha si un lung taifas la o ceasca de ceai sau de cafea, bineinteles dulci si foarte parfumate. Peste tot viata este foarte agitata pana spre ora 12 dupa-amiaza si dupa ora 17. Intre aceste ore, toti isi fac siesta si isi aduna fortele pentru ceasurile tarzi cand forfota incepe din nou.



Pe langa acestea, in lumea araba vorbitul la telefonul mobil este un eveniment foarte important. Si inca ceva: nimic nu se intampla fara voia lui Allah. "In sha Allah!" vei auzi ca si confirmare la fiecare fapta a lor. Hurghada are cam 3000 de locuitori ce traiesc pe aproximativ 50 kmp si 300 de hoteluri. Orasul este organizat din 3 zone. In zona centrala – downtown - se ingusteaza plaja.

Komombo
Cartusul este semnul sfant al egiptenilor. In el erau trecute numele zeilor si ale regilor. Galabia este vestmantul traditional la Komombo. Templul de la Komombo: intreaga constructie este legata cu lemn de sicomar foarte rezistent.

Convoiul se formeaza din Safaga.

Informatii generale
Din regiunea Aswan se extrage granit, iar din regiunea Luxor alabastru, material cu mare arta prelucrat de egipteni.



Aurul in Egipt este mai ieftin decat in multe parti si de foarte buna calitate, intre 18-20 karate.

Un litru de benzina costa o lira egipteana. O cartela de telefon costa 15 lire. Daca are o valoare mai mica de 5 lire nu poti vorbi in Romania cu ea. Daca vrei sa bei apa atunci cumperi o sticla de maya (apa in araba). Atat in

Egipt cat in lumea araba in general nu exista apa minerala. Oahed este apa plata numarul unu in tarile arabe.

Printre mancarurile arabe se numara tahina – o pasta de susan, humusul – o pasta de naut, falafelul – pasta de legume (de fapt un fel de shaorma cu legume).

Mumia era "preparata" in felul urmator: corpul era asezat intr-o solutie de apa cu sulf si sare si lasat in aceasta cam 40 de zile. Apoi acest vas se deschidea, se facea o incizie de 5-15 cm pe stomact si se scoteau organele, apoi erau asezate in vase canope, diferite pentru ficat, plamani, rinichi, intestine. Inima ramanea in trup. Apoi trupul era umplut cu miresme, era ras , creierul se scotea prin nari (prin orificiile ochilor era prins cu crosete si scos ca un jeleu), apoi era acoperit cu un bandaj alb. Tot procesul dura 70 de zile.



Floarea de opium este adesea reprezentata pe templu.

Inceperea constructiei templului din Edfu se situeaza in timp in jurul anului 237 I.Chr., in timpul lui Ptolemeu al III-lea si va fi finalizata in 37 i.Chr. in timpul lui Ptolemeu al XIII-lea. Templul lui Horus cel tanar are o legenda veche, o legenda ce vorbeste de doi frati si doua surori: Osiris, Seth, Isis si Nefthis.
Seth era gelos pe fratele lui mai iubit decat el de catre oameni. De ziua lui, Osiris ii face cadou un sarcofag, il invita sa intre in el, apoi il inhide si il arunca pe Nil. Isi il cauta pe Osiris si il intreaba pe Amon Ra (zeul soare) daca l-a vazut pe undeva. Trebuia neparat sa isi gaseasca sotul – trupul acestia – pentru a il mumifica. Fratele lui il gaseste si il taie in 10 bucati, apoi il imprastie. Resturile sunt gasite si adunate de sotie, ii reface trupul si acesta renaste, insa partea corpului "ce ajuta la reproducere" este mancata de pesti. Sotia il naste pe Horus cel puternic. Hotur si Horus redau ritualul casatoriei.
Luxor – vechea Teba – acolo unde candva dainuia un falnic palat.

Pe aceste locuri s-a filmat "Moarte pe Nil" la Winter Palace.

La Valea Regilor este interzis fotografiatul si filmatul in interiorul mormintelor. Cu un bilet poti vizita 3 morminte. La fiecare intrare iti rupe o bucatica din bilet. Primul mormant vizitat este cel al lui Ramses al III-lea unde ajungem cu un mic trenulet.
La fabrica de alabastru suntem martori la fabricarea vaselor canopice. Tot aici ai ocazia de a invata sa deosebesti granitul, bazaltul si alabastrul reale de cele false.



Clima foarte calda prilejuieste conditii optime de cultura a trestiei de zahar.

La Luxor se inregistreaza cel mai scazut nivel de precipitatii pe dreapta fluviului.

Se poate sa admiri privelistea din balon cu imbarcare la ora 3 am si cu niste dolari in schimb. Acum se ajunge pe Valea Regilor cu autocarul, insa in trecut se traversa Nilul, apoi un magarus te lua in spate pe carare pana sus. In drum este si templul lui Hatcepsnut, sapat pe partea opusa a vaii, un templu atipic ca si arhitectnica. Aici in 1987 a avut loc un atentat in care au murit aproximativ 100 de turisti germani. Templul a fost in mare parte distrus, dar refacut. La vremea lui, templul avea o vegetatie luxurianta adusa de pe meleaguri straine.

Primul templu in care apar decoratiuni si gradini cu plante neobisnuite pe aceste locuri.
Pentru 70 de lire poti intra in Mormantul lui Tutankamon (situat la numarul 62), iar pentru 20 de lire poti intra in piramida lui Kefren (Keops).
Exista doua feluri de morminte: verticale (construite repede, pentru cei care mureau inainte de vreme) si orizontale.

Templele aveau si un lac sacru, unde venea marele preot, se radea, se imbaia si apoi sluijea.

La templu, trebuie sa inconjori scarabeul de 3 ori ca sa ai noroc, de 5 ori pentru a reveni in Egipt si de 7 ori daca vrei sa te casatoresti, asa ca sa nu fiti uimiti daca ii vezi pe toti care mai de care disperat sa inconjoare scarabeul si cum se incart unii dupa altii. Nu o sa ghiciti de cate ori m-am invartit eu. :P
De ce era scarabeul sfant?



Dimineata, acesta la prima raza de soare, are o bobita alba pe care o rostogoleste pe nisip. Aparenta acesteia aurie seamana cu soarele si cum acesta era sfant, asa si scarabeul era considerat sacru – rostogolea soarele pe nisip. De fapt, scarabeul e un coprofag, iar ceea ce rostogoleste el este...



______
Autor: Cornelia Florea