Dubai - (not only) money can buy

Weekendul incepe de joi seara. Vinerea este duminica musulmanilor. Magazinele sunt inchise, unele cel putin pana la vremea rugaciunii de dupa-amiaza.

O intamplare draguta am trait-o la Carrefour. Om cinstit fiind, ii vad pe cei din fata mea cum isi dau bagajele la sigilat si il dau si eu pe al meu. E adevarat ca i-am vazut pe “ei” facand asta, dar nu si pe ele. “This is not for women!” Aha, deci femeile nu fura la ei sau cel putin ei nu jignesc femeile cu un astfel de gand. Sper sa nu afle si anumite “civilizatii” despre aceata favoare.

Din vizita la Carrefour nu puteam sa nu ma rasfat cu patiseriile lor innecate in miere, cu mult, mult fistic, migdale, nuci si alune. Cel mai dureros a fost cand am vrut sa atentez la cutia transparenta (asta ca sa fie pofta si mai mare) si sa nu o pot deschide. Nu vreti sa traiti asa ceva!

Un litru si jumatate de apa costa in Carrefour (Carrefour ca la noi si nu Marjane ca la marocani? ) 0.65 dirhami, adica mai putin de 0.5 lei. Apa  - tot ce inseamna apa de baut si apa in general – provine din mare sau din apa deja folosita si filtrate.

Cea mai buna decizie pe care trebuie sa o iei cand nu te hotarasti intre doua lucruri este…sa le iei pe ambele. Filozofia aceasta am descoperit-o eu cand trebuia sa aleg intre o shaorma de vita si una de pui. Fiind mici amandoua (shaorma lor e fara cartofi, numai carne foarte bine preparata si ceva muraturi raspandite pe o micuta lipie), nu am refuzat niciuna. Pentru 3 dhr/bucata credeti-ma ca merita (cam 2 lei).

Fiind o persoana curajoasa, ma aventurez si pe aceste meleaguri sa incerc mancarurile locale. Asa ca incerc un foietaj cu ciuperci – un fel de meclem (cuvant invatat de la oceanici in Maroc si ce defineste un amestec din care nu se intelege mai nimic), un pui in proportii egale cu o ceapa, rotite impreuna intr-o crocheta (iuti, evident) si un falafel (iute, dar pentru ei normal, asa ca nici macar nu era specificat ca e iute). Of, harisa asta!


______
Autor: Cornelia Florea

pagina urmatoare »