Cum sa te plictisesti de bicicleta intr-o saptamana

Vf Moldoveanu (2544 m), m-tii Fagaras.

Circuit parcurs cu bike-ul in trei zile: plecare din Curtea de Arges- urcare
pe Valsan - vf Moldoveanu- coborare pe culmea Scarisoarei - culmea Malita pana
in Slatina, apoi Pitesti.

Ziua 1 (duminica):Curtea de Arges-lacul Vidraru-Poiana Toacei-Lacul Valsan-vf Tuica- Adapost 1 (izvoarele Dimei -2022m).

Intrucat Doru nu m-a putut insoti de data asta, duminica dimineata la ora 6:44 imi urcam bicicleta in primul personal cu plecare din Bucuersti. Am auzit ca CFR-ul nu mai are vagon de bagaje si imi faceam ganduri in privinta asta, dar controlorii de bilete s-au aratat intelegatori fata de bidiviul meu. In Pitesti am schimbat al doilea personal spre Curtea de Arges, unde ajung la ora 10:50.

De aici incep sa pedalez pe asfalt pe cei aproximativ 30 km interminabili spre barajul Vidraru, un tronson foarte circulat, de evitat pe cat posibil cu bicicleta. Motociclisti care coboara pe Transfagarasan ma saluta, cei cu masinile din spate insa ma tin tot in claxoane de avertizare.
In doua ore de la plecare ajung la coada lacului Vidraru. Aici puhoi de lume. O barca cu motor plimba turistii contra-cost.

De la casa Argeseana mai cobor cativa km pe asfalt si intru apoi in dreapta pe forestierul care duce in valea Valsanului prin Poiana Toacei. La ora 15 sunt in Poiana Valsan (750 m), e plin de picnicari.

De aici traseul mi-e cunoscut si il am pe GPS intrucat toamna trecuta impreuna cu Doru, Radu si Florin am mai avut o tentativa de a face acest circuit in doua zile. Atunci am plecat cu bicicletele din Bradet si ne-am intors de pe vf Picuiata (2437 m) din cauza zapezii.

De data asta pot sta linistit in privinta zapezii, insa gandul ca voi fi singur cu ciobanii si cainii lor imi creeaza oarecare disconfort.



Trec repede de barajul de la Valsan si urc cu greu serpentinele care ma scot la stana de la Tuica, la gol alpin. Aici imi trag sufletul, este foarte cald. Iau apa de la stana si pozez un cioban cum se barbiereste intr-o cocioaba improvizata din lemne si nailon. Cand vad ca se strang si ceilalti ciobani si ma iau la intrebari de ce sunt singur, le dau sanatate si plec mai departe asigurandu-i ca ma intalnesc cu prietenii mei putin mai sus.



La ora 20:10 sunt deja la 2020 m si cu multa bucurie trag la casa parasita care-mi va sluji ca adapost peste noapte (N45.52324, E024.71095). Este la marginea drumului, un adapost cu acoperisul bun, fara usi sau ferestre si cam murdar. Aici am dormit si asta-toamna cu prietenii mei si ma bucura revederea lui.



______
Autor: Catalin Pobega

pagina urmatoare »