Bulgaria. Situatia turismului la sud de Dunare

Am avut rezerve fata de Bulgaria.
Prima mea iesire din tara a avut loc cand eram copil si a fost in Bulgaria. Cu Oltcitul pana la Vidin. Tot ce imi amintesc din acea excursie de o zi a fost aroganta si ostilitatea directa, in fata, practicata de vamesii bulgarii asupra noastra, cireada de romani ce am avut neobrazarea sa incercam sa gustam un pic din deliciile patriei bulgaresti. O umilinta totala ce m-a facut sa intorc pentru multa vreme spatele acestei tari.

Bulgaria si-a pastrat renumele de Vest Salbatic al Estului Europei pe tot parcursul anilor '90. Bulgaria era in toata acea perioada o zona de tranzit pentru romanul ce pleca in Grecia cu masina personala. Folclorul romanesc de atunci cataloga Bulgaria drept taramul ala in care te dai jos din masina doar ca sa te pisi in el si asta repede, cu simt de raspundere si cu mare bagare de seama in stanga si in dreapta. :)

In rest, nu opresti la niciun semn: puteai avea de a face cu racketi deghizati in politisti sau cu politisti cu apucaturi de racketi. Si autocarele cu destinatia Grecia puteau fi oprite cu orele in vama bulgara, dupa unghiul in care batea soarele in ceafa administratiei locale de la acea vreme.
Odata cu intrarea in Uniunea Europeana, pe langa Grecia si Turcia, un nou nume de tara si-a facut aparitia pe lista de destinatii turistice a romanului cu venituri medii: Bulgaria. M-am revoltat instantaneu: "Hai, frate, voi vorbiti serios? Bulgaria? Hai inteleg, turcii stiu sa faca turism, Grecia e o tara minunata, dar bulgarii ... pana si astia au ajuns sa va atraga? Neamul ala de scarbe arogante? Sunteti putini luati de pe fix sa plecati din Romania in Bulgaria" Cam asa gandeam.

Dupa aia am auzit si citit de Veliko Tarnovo. Sa fie asta un Toledo balcanic (cele doua orase medievale sunt chiar infratite)? Merita vazut cu ochii mei. Asa ca mi-am lasat prejudecatile la o parte si weekendul trecut am purces in Bulgaria. Pentru a doua oara in viata mea. Sa analizez situatia acestei tari cam la 15 ani de la prima mea vizita in Vidin.

Iata ce am putut sa vad intr-o plimbare cu masina, intr-un periplu ce m-a dus la o departare de 160 km de Bucuresti.

Ivanovo
Dupa ce treci granita pe la Giurgiu, la 21 de km de Ruse se gaseste manastirea sapata in piatra de la Ivanovo.
Drumul e splendid ca peisaj, in buna stare de functiune, iar prin partea asta Bulgaria pare realmente o tara pustie: fara sateni, fara tigani, fara carute, fara caini. Iar senzatia asta ma relaxeaza cand conduc.
Situata in parcul natural Rusenski, manastirea sapata in stanca e mai mult un schit, un loc de sihastrie, nu face parte din conceptia si imaginea pe care o aveam eu despre o manastire clasica.



Icoanele pictate direct pe piatra datand din secolele 13-14 sunt insa de o valoare uriasa, motiv pentru care micul si modestul lacas de cult a fost inscris in lista patrimoniului universal UNESCO.
De altfel dupa prima poza trasa cu picturile, mi s-a atras atentia ca nu e voie sa fotografiez in interiorul schitului, asa ca m-am abtinut ulterior.



Decorul natural in care se gaseste manastirea reprezinta insa un punct de atractie in sine, ingloband manastirea: natura in frumusetea si salbaticia ei, foarte putin deranjata de interventia omului.
Mie mi-a placut ce am vazut la Ivanovo si consider ca e o abatere de la drumul direct catre Veliko Tarnovo ce merita facuta.


Veliko Tarnovo
Incontestabil una din vedetele turistice ale Bulgariei, Veliko Tarnovo e un orasel situat pe coline si fosta capitala medievala a tarilor bulgari. Astazi de la departare Veliko Tarnovo seduce prin panorama data de asezarile caselor, infipte putin straniu, dar total ordonat in stanca dealurilor ca intr-un joc lego.
Un fel de Cinque Terre, dar montan. Si balcanic.



Din interior, Veliko Tarnovo atrage prin stradute inguste, biserici ortodoxe in vechi stil arhitectonic bizantin, pravalii de moda veche, mici carciumi si restaurante cu preturi de o modestie si bun simt iesite din comun.



Nu mi-a venit sa cred cand a venit o nota de plata de 9 euro la un restaurant pentru: o salata mare de 500g, de impartit intre doua persoane, doua portii de frigarui cu cartofi fierti si o sticla mare de vin din podgoria locala (!)
La astfel de preturi chiar nu imi dau seama cum face stabilimentul cu pricina profit. Sunt foarte putine locurile din Europa unde se poate manca atat de bine pentru atat de putini bani si din pacate bulgarii reusesc sa o faca mai bine decat noi, sa fie mai atragatori la capitolul servicii. Nu imi face placere sa spun asta in public, dar e adevarul.

Epicentrul turistic si atractia principala a orasului o reprezinta cetatea Tsarevets de pe dealul cu acelasi nume, mostenirea culturala lasata de țari si azi simbolul de mandrie nationala al bulgarilor.



Serpuind pe cararuile cetatii vreme de o jumatate de ceas, am ajuns la biserica din varf. Ei bine, am citit cand am ajuns inapoi in tara ca respectiva biserica din varful cetatii reprezinta nici mai mult, nici mai putin decat chiar patriarhia intregului judet din care face parte Veliko Tarnovo.
In interiorul unei biserici din varful unei cetati medievale in ruina te astepti la picturi si icoane solemne, prafuite de trecerea secolelor. Nu stiu cum sa exprim placuta surpriza, uluirea sa vad ca picturile din interiorul patriarhiei au un stil cat se poate de modern, puternic implantat in curentele avangardiste ale secolului trecut. Un Dali sau un Picasso ar fi smuls un zambet admirativ la vederea picturilor din interiorul Bisericii din varful dealului. Pentru o taxa modica de 2,5 euro e voie sa le si fotografiezi, si pentru ca mi-au lasat o impresie foarte puternica, de data asta nu m-am mai abtinut.

Un alt punct de atractie al bisericii il reprezinta urcarea in varful turnului.

Practic cel mai inalt punct al orasului, varful turnului ofera o panorama realmente de vis asupra regiunii, cu casele minuscule ce se muleaza pe unda data de delaurile inverzite si cu raul ce serpuieste neabatut printre ele.






Am avut o epifanie, un flashback: parca mai vazusem astfel de imagine, patternul asta si in Luang Prabang, Laos, un loc despe care o sa sustin pana mor ca e divin.
Atunci era panorama din varful dealului Phu Si, acum era panorama din varful dealului Tsarevets. Atunci era Mekong, acum era Yantra. Atunci era Buddha, acum a fost Hristos. Atunci era Laos, acum a fost Bulgaria.

Nu a fost singura similitutidine cu Laos ce mi-a trecut prin fata ochilor. O alta imagine pe care am mai vazut-o candva, inainte, e asta:


Veliko Tarnovo, Bulgaria


Luang Prabang, Laos

Puteti sa ma considerati putin abatut de la calea cea dreapta, dar iubesc genul asta de strazi cu pravalii decrepite, din alte vremuri, nostalgice si semne ale unei lumi pe moarte. Sunt tot ce poate fi mai romantic.

Prin distanta relativa,pitorescul locurilor si atractiile oferite, Veliko Tarnovo reprezinta o optiune ideala de weekend de petrecere a timpului liber in afara Bucurestiului. Doar ca e in Bulgaria.

Arbanassi
Un mic sat la patru kilometri de Veliko Tarnovo, cu ulite si case traditionale din piatra atent mestesiugite, uneori sufocate de pensiuni ce incearca sa imite originalul.

Casa Veche


Casa Noua

Pe ulitele satului - incredibil - plin de stoluri de turisti din genul "grup de pensionari nemti sau frnacezi veniti cu autocarul cu ghid la pachet". Cum frate bulgaroii reusesc sa ii aduca si noi nu? Trebuie sa fii un geniu sa practici un astfel de turism rural ospitalier elementar? Sa bagi trei tarabe cu suveniruri, produse traditionale si prostioare la casa mai acatari din sat?

In comparatie cu Arbanasi sau Veliko Tarnovo, Azuga unde am fost acum un an e o ruina.

Un fel de concluzie la cald, un gand de weekend subiectiv:
Dupa tot ce am vazut in urma acestui circuit scurt, pot sa declar ca Bulgaria nu e in niciun caz o tara mai frumoasa decat Romania. Intre doua tari balcanice vecine la fel de chinuite, cu aceleasi probleme economice actuale, cu peisaje la fel de frumoase, bulgarii reusesc sa fie mai naturali, mai relaxati si poate mai realisti decat noi. Țarii bulgari sunt �nsă mai eficienti in a scoate bani din turism decat voievozii rom�ni.

Related:

Veliko Tarnovo
Vizita pe malul drept al Dunarii
Velik Tarnovo, stanci de calcar si ziduri de cetate


______
Autor: Mihai Cristea