Asia centrala partea I - Pe drumul matasii in Uzbekistan

Traseu: Osh - Tashkent - Urgench – Khiva

Khiva e ca un muzeu in aer liber. Este un oras cetate locuitm, capitala regiunii Khorezm. A opus rezistenta mare unor cuceritori ca Alexandru cel Mare sau arabilor lui  Kuteyba Ibn Muslim in 680. Prima data a fost cucerit de Genghis Khan care a tinut sub asediu regiunea timp de 6 luni. Au murit 100000 de locuitori, iar altii au fost luati sclavi. Fiecare soldat al armatei mongole a luat cu el 24 de sclavi.
- pt alte detalii wikipedia.org/wiki/Khwarezmia 

Duminica, 29 iunie 2008
Osh - Tashkent - Urgench - Khiva
 
Suna ceasul la 6:10. Facem rapid bagajul necesar pentru o saptamana in Uzbekistan si mancam. Ne duc baietii cu masina pana la granita. De partea kyrgyza scapam imediat. La uzbeci dureaza mai mult. Trebuie sa declaram tot ce avem la noi (toate valutele, camere video, foto, ceas, etc). Platim aproape 60$ amandoi pentru drumul pana in Tashkent . Aveam sa aflam la intoarcere ca am dat f mult. Pe cursa inversa, o saptamana mai tarziu, platim cam 24$. Si pe langa pretul imens mai mergem si super inghesuiti (3 pe bancheta din spate). Pana in Tashkent sunt cam 6 ore de mers.
Trecem prin multe filtre de politie. La ora 10 oprim sa manance soferul si ceilalti pasageri. Noi spunem ca nu vrem sa mancam. Ne opresc in alta bomba (a se citi tot restaurant). Refuzam orice mancare si cerem o cola. Dupa ce incep ei sa manance ne trezim cu o farfurie cu mancare (niste cartofi prajiti cu carne in sos). Incep eu sa mananc, e buna la gust. Fane care tocmai vazuse bucataria imi spune "ce noroc pe tine ca n-ai vazut cum arata bucataria". Si face greseala sa spuna ca e vegetarian.. bineinteles ca nu scapa, ca e servit imediat cu o ciorba de legume cu gust naspa. Eu rad de el si mananc cu pofta, dar totusi cu ceva noduri in gat cand ma gandesc cum tin astia carnea pentru vanzare.



Pornim mai departe. Avionul este la ora 18:00 asa ca nu ne grabim deloc. Trecem printr-un pas frumos pe la 2200 m, din pacate nu avem voie sa facem poze. Ajungem la aeroport la 15:30 (destul de greu ca nu exista indicatoare prin oras). Tragem la o terasa si luam 2 beri. Noi avem numai 3400 som si wc-ul este pe bani. Cum Fane nu mai rezista si tb sa ajunga la wc, ramanem fara bani. Incercam sa platim cu $ dar nu se poate.. avem mare noroc ca la o masa langa noi sunt niste turisti care ne dau niste bani sa putem plati.
 
In Urgench in aerport ne intampina o gramada de taximetristi. Luam unul dintre ei pana in Khiva (vreo 20 km). Platim 15$. Mergem la hotel Islambek. Platim 35$ pe camera (baie, tv, ac, frigider). Se poate iesi pe acoperisul hotelului de unde se vede tot orasul.



Schimbam ceva bani la hotel (un curs mai slab decat normal, si atentie.. astia au hartii de maxim 1000 som asa ca o sa va umpleti buzunarul cu bancnote) si mergem sa cautam ceva de mancare. Gasim un restaurant intr-o curte, decorat chiar frumos.



Dar au numai 3 feluri de mancare, si nimic vegetarian. Eu mananc, Fane moare de foame iar. Ne spune ca a doua zi o sa aiba si mancare vegetariana. Macar e berea buna. Platim 22000 som (vreo 17$).
Dupa masa descoperim o curte interioara imensa a unei medrese unde s-a instalat un proiector.. e finala - Germania-Spania. Constat ca uzbecii sunt microbisti rau. Unii sunt chiar vopsiti pe fata. Majoritatea tin cu Spania.
 
Luni, 30 iunie 2008
Khiva
 
Ma trezesc pe la 10. Micul dejun e vai de el. Plecam la plimbare pe la 11 si ceva.. afara e groaznic de cald. Luam un bilet de intrare pentru toate muzeele (costa 10000 som~7$). Muzeele sunt neinteresante, dar cladirile imi plac mult. Toate au curti interioare. Cel mai interesant mi s-a parut muzeul muzicii unde erau niste partituri foarte vechi.



Pe la 15:30 mergem sa mancam ceva. Gasim un restaurant foarte frumos, cu aer conditionat, intr-o curte interioara acoperita. Platim 14000 som pentru o portie de plov, una de peste, 2 salate si 1 bere.

 
Minaretul neterminat Kalta Minor
constructia a inceput in 1851 la comanda hanului Mohammed Amin care voia sa aiba un minaret asa mare incat sa poata vedea pana in Buchara. Hanul a murit in 1855 si minaretul a ramas la stadiul de atunci.



O practica interesanta la astia in Uzbekistan: localnicii opresc turistii pe strada sa-si faca poze cu ei .. cine stie, poate suntem curiozitati ale naturii :)






______
Autor: Cristian Boboc

pagina urmatoare »