45 N 27 E - Radu Grindei despre Romania

Astept sa isi ia la revedere o mare parte din public, si il intreb: "Si, credeti ca o femeie poate face asta. Adica...e ok, e safe?"
Se uita la mine atent si imi raspunde prompt, si imediat : " Normal! Sigur ca poate! Oricine poate, trebuie sa vrea. E vorba de prioritati aici.Suntem in 2010. Eu am copt mult....7-8 ani plecarea asta. Si pana la urma am facut-o". Carmen, moderator de forum foto: "Da...si pe mine ma bantuie gandul asta de vreo 2 ani."

:) In ce ma priveste....pe mine ma bantuie de o viata. Insa asta este cu totul alta poveste.

Si, spuneti-mi inca ceva: "Va deranjeaza exprimarea "o poza", trebuie sa am grija sa folosesc "fotografie" sau e ok?". "Nicidecum. Cum iti suna "o poza fantastica" fata de "o fotografie de cacat" ? "

Radu Grindei a colindat Romania, intr-o masina dotata cu un pat si cele strict necesare vietuirii timp de 2 ani, prin 97-98. De atunci dateaza si imaginile expuse. Lucreaza cu un Hasselblad, film pe format lat. Materialele si le trimitea pentru procesare in Olanda.
Expozitia contine cateva lucrari, de prin Delta, Piatra Craiului, poale de Bucegi, Valea Ariesului, Valea Izei; atmosfera la Clubul Taranului e...ca de familie. Oameni frumosi, discuta in surdina, zambesc. Lipseste atmosfera de protocol, fara cuvantari....poti intreba orice ce vrei, ti se raspunde...Colindam cu oprire la fiecare imagine, Radu Grindei, linistit si curios zambitor, Cornelia Tihon, cu tolba ei de instrumente populare, cu sensibilitatea si talentul ei.
Eu...cu intrebari, cu poze facute in joaca....(am venit la vernisaj pentru vernisaj, ca pasionat de fotografie, aparatul foto e un accesoriu pe care-l folosesc relaxata, de data aceasta).

Momentul e cel putin interesant! Un fotograf fara prea multe cuvinte, un muzician cu lumea lui interioara, percepand spontan, la prima vedere, fotografiile, si traducandu-le in sunete, in muzica. Mie cel putin mi se pare fantastica aceasta comunicare, spontana.
Ma uit la Grindei, e fascinat.
Stiu ca nimic nu e mai frumos pentru cineva care capteaza o imagine, sa afle ce transmite ea celui care o priveste. "da....unii se apuca sa iti comenteze poza de nu o mai recunosti nici tu....". Dar! Dar Cornelia canta. Cauta naiul si spune o doina lunga, blanda, canta din fluier pentru un gard de sub Crucea Caraimanului, ale carui uluci "fug asa... in toata partile", canta la "Tiuga".
(Cornelia isi cumpara instrumentele de prin targuri populare, dar si aceasta este o alta poveste. Mi-as dori sa merg intr-o zi cu ea, la cumparaturi :) )

Unde nu e inspirata, ma intreaba, "aici ce ar merge sa cant?" Eu nu stiu ce repertoriu are, insa incerc sa-i spun ce simt eu in imagine....cu e locul acela, cum fosneste trestia si caraie gaze si pasari invizibile i delta, cat de repezit e povarnisul vestic al Craiului cu padinile lui....
Recunosc Padina Popii. Cum? Nu stiu nici eu....poate pentru ca imaginea alb negru are forta de atractie a unei gauri negre. Iti absoarbe privirea in interiorul ei. Grindei rade, vreau sa cred ca putin surprins. Imaginile nu au titluri. Nu au nimic, decat imaginea. Si zugravesc o lume. "Nu prea vorbiti mult despre "pozele" dumneavoastra, nu-i asa?  :) "

Un fotograf fara cuvinte, un muzician traducand imaginile in sunet fara sa stie nimic in plus, un om care iubeste tara asta cu toate cotloanele ei. mesajul e...acolo, intre noi. Poate limbajul difera. De aceea mesajul se dilata. Si se plimba de la unul la altul.

As putea spune, ca , intr-un fel, Radu Grindei si-a revelat aceasta expozie sie-si. Si spun aceasta strict referindu-ma la felul in care ii stralucea fata, ascultand muzica din imaginile lui:)

Finalul vernisajului a constat intr-un recital al Corneliei Tihon, care a devenit spontan si cu o mare doza de inocenta curatorul expozitiei :)), un recital la nai, incheiat cu "Dans taranesc" si cu inepuizabila "Ciocarlia".

Mergeti sa vedeti expozitia. E deschisa pana pe 29 noiembrie la Clubul Taranului, Bucuresti. Iar pentru mai multe imagini surprinse de Radu Grindei, puteti vizita www.radugrindei.ro