Un vis implinit - Creasta Arpaselului

Desi mi-ar fi placut sa inlantuim cele 2 creste in aceeasi tura, decidem amandoi ca deja e mult prea tarziu sa intram pe Vartopel, ne va prinde intunericul pe creasta si trebuie sa alegem exact ceea ce ma temeam: retragerea pe pantele prelungi de sub Turnul Vartopel. As fi preferat o retragere pe la Fereastra Zmeilor, acolo unde creasta se lasa mult mai jos, insa acum nu avem de ales.

Brusc imi razbate un gand prin minte: am facut Arpaselul! yuuuupi! as vreau sa chiui, sa ma bucur, dar nu pot, simt doar o nevoie acuta de a iesi cat mai repede de aici, de a ma pune in sigurantza. Deocamdata intram in gura lupului, o coborare de 3-400m diferentza de nivel pe niste pante incarcate cu zapada pe care toata ziua au curs lavinele de zapada. Coboram printre bulgari mari de zapada framantata, avem insa noroc cu frigul inserarii ce a inghetzat totul. Si trebuie sa ne grabim caci mai avem maxim 1h de lumina si trebuie sa fim jos in caldare. Trebuie sa coboram sub siragul de stanci ce delimiteaza etajul superior al caldarii, acolo unde trece si traseul turistic de vara. Valcele ce brazdeaza siragul de stanci ar putea avea rupturi de panta si pt noi e vital sa le parcurgem pe lumina.

Cu toate astea ne grabim incet, adica din nou preferam sa coboram pe rand asiguratzi in coarda. Legam cele 2 semicorzi si castigam 100m lungime de coborare pt cel ce coboara primul, care fiind pe post de secund filat de sus e in relativa sigurantza in cazul unei avalanse. Al doilea care vine cap risca mult pt ca vine neasigurat, o avalansa l-ar putea tiri la vale cale de 200m, adica 100m sub punctul de asigurare, insa facem acest lucru alternativ, adica secund-schimbat ca sa fie echitabil. Asiguram la ce putem: vanam tancurile de stanca, iar cand nu gasim rapelam chiar si la petice de iarba dezgropate de alunecarea zapezii, cei 2 pioletzi infiptzi temeinic in pernitzele de iarba inghetzata par sa tina, nu stiu cat ar tine in cazul unei alunecari, insa ne dau cel putin incredere morala.


Retragerea din creasta

Desi ma simt pe un teren minat, totusi zapada e buna, e deja inghetzata bine si pe masura ce pierdem altitudine ma simt tot mai in sigurantza. Mai avem de trecut si siragul de stanci, valcelele abrupte ce le brazdeaza, chiar putzina descatzarare si gata ... ma gandesc c-am scapat, locul imi seamana cu poteca turistica de vara si chiar atunci se rupe zapada cu mine ... un mic soc si coarda de intinde, insa n-a plecat zapada, nu e avalansa ;) e doar o rimaya, o punga de aer acoperita de strat subtzire de zapada intre stanca verticala si locul unde se schimba panta. Stratul n-a tinut si s-a rupt sub greutatea mea, ma uit in jos ... brrr, e o falie ingusta ce coboara adanc sub stanci aprox 5-6m.

Acum suntem amandoi la etajul superior al caldarii, dam jos echipamentul ce atarna greu pe noi si ne asteapta marsul pe curba de nivel pe sub stancaraiele ce se pravalesc de sub Arpasel. Toata lungimea crestei ce-am parcurs-o o zi intreaga pe sus spre est trebuie acum s-o parcurgem spre vest indreptandu-ne spre Revolver.

______
Autor: Tanase Alin

pagina urmatoare »