dordeduca
28 evenimente in noiembrie:
festival (19) film (7) jazz (4) teatru (4) etc
  • home
  • evenimente
  • impresii
  • foto
  • news
  • rss
  • dordeduca ical ics
  • twitter
  • dordeduca RSS
  •  

Impresii
27 februarie 2008 Irina

Sania Albastra

Galerie Film cazare Harta Transport Comentarii

Eram pentru prima data in Harghita Bai, plecaseram pe o vreme primavaratica din Bucuresti iar aici burnita cand am ajuns, pe la 11.30, sambata 23 febr.


Ne-am cazat la Club Iohan, unde doamna Melania ne rezervase un apartament; conditii ok numai ca seara aveam sa aflam ca locuim desupra unei dicoteci (ceea ce pe mine nu m-a impiedicat sa dorm bustean); la 12 eram pe platoul  de decantare, unde erau amenajate cele necesare bunei desfasurari a cursei de atelaje canine Sania Albastra si asistam intr-un vanticel suav la startul, unul dupa altul , al echipajelor.


 sa5


Sania Albastra, primul concurs de atelaje canine organizat in Romania de catre Harghita Mushing Club a ajuns anul acesta la a VII-a editie.


Saniile porneau consecutiv, la distanta de 3 minute (cele cu 6 caini) si la 2 minute cele cu mai putini caini inhamati. Musherul (conducatorul atelajului) era cel care trebuia sa fie pe linia de Start, cainii se pozitionau in fata, iar in momentul startului erau indemnati cu strigate puternice.


Prin regulament, era prevazuta o greutata minima tractata, pe cap de caine inhamat la atelaj; de exemplu un mascul de husky siberian avea un minim de 4 kg iar o femela 3 kg, in vreme ce un alaskan malamut trebuia sa care minim 10 kg iar femela minim 8kg. Deasemenea, lungimea  traseului a fost stabilita in functie de numarul cainilor inhamati: pentru 1-2 caini : 4 km, 3-4 caini – 8km  iar atelajele de 5-6 caini au avut de parcurs 12 km; traseul a fost stabilit in jurul statiunii, cu un profil de traseu de schi fond si monitorizat in punctele cheie si la intersectii, de monitori care aveau sarcina sa-si noteze si timpii intermediari.


Astfel, sambata, la prima mansa, datorita in primul rand vremii putin prietenoase, ne-am perindat pe platoul de start-finish; zapada era apoasa, ceea ce a ingreunat deplasarea saniilor. Unii caini, probabil mai putin obisnuiti cu sania, erau mai indisciplinati;  am vazut situatii in care se incurcau in hamuri la nici 20 metri de pornire, sau situatii cand, cu 2 pasi inainte de final au cotit-o brusc iesind sin traseu fix spre locul unde fusesera “cazati” in noapte a precedenta si greu s-au lasat convinsi sa termine cursa.


Era interzis publicului sa atraga atentia cainilor, riscand sa-i perturbe de la cursa. S-a intamplat totusi ca, curiosii husky sa evadeze in dcor, atrasi de aparatele foto.


In orice caz, cainii erau absolut superbi.


Dupa cursa s-au lasat legati in locul unde urma sa-si petreaca noaptea, insirati pe lant la intervale egale; erau linistiti, la scurt timp dupa cursa (cel putin asta e parerea unui necunoscator) pareau nepasatori, ca si cum nimic nu se intamplase.

sa22


Ne-am dus in cabana, am mancat ceva la o pensiune vecina, mi-a placut servirea, si gulasul, si vinul, seara ne-am potolit foamea tot acolo, cu supe si pilafuri si mititei, intr-o atmosfera de mare familie, inconjurati de o gloata de copii care se alergau pe sub mese( denumirile maghiare din pacate imi scapa, si nu reusesc cu nici un chip sa-mi amintesc numele); dupa amiaza a plouat, cu furie chiar; ma gandeam la ciinii care stau , incolaciti covrig, pe zapada . mai apoi ploaia a devenit ninsoare, dupa care s-a inseninat; noaptea, cerul era plin de stele; ca o poveste; faptul ca nu cunoasteam deloc locul si vantul care misca furios ramurile mari ale brazilor mi-a dat un sentiment de basm nelocalizat in timp si spatiu.


M-am dus la ciini, era bezna; eram curioasa daca mai sint acolo si ce fac; cand m-au simtit, s-au pus pe un urlat si o zdranganeala de lanturi asurzitoare; scheunau ascutit, infundat; daca nu as fi stiut ca sint prietenosi, poate m-ar fi trecut fiori. Stateau singuri in bezna, linistiti, si dupa ce s-au obisnuit cu mine acolo s-au potolit si s-au reincolacit; isi facuse fiecare un fel de mic culcus in gheata, topind zapada cu caldura corpului. Ningea usor peste ei.


 sa20


Incercam sa-mi aduc aminte ceva din “Colt alb”, o carte care m-a impresionat tare  la vremea cand am citit-o, in copilarie. Alina isi facea griji ca le-ar fi frig; I-am zis ca au in sange zapada, si frigul; parca citisem ca un husky sufera in lipsa zapezii. A doua zi, in zori, cand m-am dus sa le mai fac o vizita, i-am gasit stralucind intr-un soare orbitor, cu ochii pe jumatate inchisi; cascau nepasatori, se intindeau ca apoi sa se reincolaceasca pe gheata. Unii proprietari isi urcasera cainii in masini peste noapte.


L-am intrebat pe unul dintre proprietarii cainilor, singurul matinal care venise sa-si mangaie cu dragoste puiul, daca nu le e frig noaptea; mi-a raspuns laconic ca nu, am incercat o scurta discutie, am aflat ca are mai multi caini in concurs, la diverse atelaje …i-am urat succes si cam atat; dupa cursa l-a intrebat cum a fost si mai mult de un “bine“ calm si prietenos n-am reusit sa obtin J; cu siguranta nu facea risipa de vorbe, n-am putut insa sa nu remarc dragostea si increderea cu care-si mangaia cainele. sa15


Poate exprimarea suna ciudat, dar senzatia mea a fost ca husky nu zambesc, sint foarte seriosi, te fixeaza cu o privire albastra si cel putin prima impresie e ca nu le arde de glume; totusi, sint foarte prietenosi, se zice chiar ca aceasta caracteristica ii face sa nu fie potriviti ca si caini de paza.


Cum ziceam, duminica era un soare cu o lumina atat de clara ca parca te ardea undeva, in suflet, dupa atata iarna. ( Alex, iarta-mi poezia :)) )


Mi-am petrecut primele momente ale diminetii cu Izabela, barmanita sexi si cu ochii somnorosi, care s-a trezit cand m-a auzit iesind din camera, mi-a facut o cafea buna si m-a acompaniat la tigara  trancanind una alta, foarte zambareata; replica ei memorabila, spusa pe un ton surazator si sugubat “barbatii devin foooartee desptepti dupa ce beau cateva beri….” o amuza chiar si pe ea.


Harghita Bai e ceva mai mare decat cele cateva vile pe care le vazuseram in ziua cetoasa si ploioasa in care sosiseram. Are cateva partii de schi si are instalatii de teleschi; partiile erau pline de turisti de toate varstele, linistiti si dedicatii placerii de a se bucura de iarna; am vazut si copilasi care zburau pur si simplu pe partie, natural,  ca niste fulgisori care nu fac nici un efort…; tot aici se poate manca un Kurtos tare bun si foarte ieftin, de la mama lui.


Fara sa vreau sa spun ceva anume, era o cu totul alta atmosfera decat pe partiile de pe valea Prahovei.


Ne-am urcat pe un varfulet stancos; se vedea intreaga statiune, traseul saniilor, si se vedea in zare Hasmasul…. :) Hasmasul prin care am bantuit anul trecut de 1 mai…


Primul start al celei de-a doua manse a rasunat de dincolo de deal. Ne-am intors la traseul cursei, am facut poze, si iar poze, ne-am rasucit gatul dupa saniile care treceau, dupa cainii care trageau din greu, cu limbile pana la pamant, dupa musherii care-i indemnau cu strigate puternice.


 sa29


Glumea un prieten cand a vazut pozele, intrebandu-ma daca era cumva o intrecere: care caine are limba mai lunga .


sa28


(Andrei, castigatorul de la juniori, ajutandu-si cainii la urcus)


Am prins si premierea . Clasamentul il puteti gasi (aici)


Dar poate cel mai frumos moment din aceste zile a fost cu 10 minute inainte sa plec, cand mi-am dat seama ca nu am nici o poza cu cainii, si am rugat pe cineva sa-mi faca una; cand m-am apropiat de el, cainele a sarit pe mine, inversunat sa ajunga cu limba in parul si pe fatza mea. M-a luat cu totul prin surprindere, si m-a trantit in zapada. Nu se lasa deloc.  Am inceput sa rad instantaneu, nu mai puteam sa-l dau jos de pe mine. In cele cateva momente, cainele ala mi-a dat atat energie, mi-a transmis ceva atat de pur, un soi de prietenie naiva si o nebunie copilareasca careia nu-i pasa de nimic; mi-a descretit fruntea. sa31


In drum spre Bucuresti, privesc zambind usor dealurile de pe care iarna isi ascunde zapezile in pamant, si cerul curat de pe care vantul isi alunga norii in faramandu-i in crampeie.



______
Autor: Irina Cristian
 
Tag-uri
| concurs | husky | sanie |
Impresii
Contine 40 poze
 
Stiri
LMMJVSD
Anul anteriorNoiembrie 2017 Anul urmator
  
0607
   
       
 Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
 
echipa dordeducaPrima pagină | Evenimente | Impresii | Foto | Stiri | Echipa | Parteneriate | RSS
Toate materialele de pe aceste pagini sunt scrise de noi pentru placerea cititorilor nostri. Avem totusi niste Conditii de utilizare.
despre noi
publicitate
parteneriate
echipa
contact