Premiile Gopo - Porumboiu, superlativ

Prolog motivational
Ce fac doi tineri ingineri, cu dordeduca si prenume la indigo, acreditati la prima Gala de orice fel din viata lor? Pai, cam ce va asteptati. Casca gura in toate directiile, se minuneaza din zece in zece secunde, scapa cate o barfulitza cu voce tare provocand zambete din partea vremelnicilor colegi de breasla, mai o poza, mai un pishcot, trece vremea :). Si, odata cu ea, se ivesc primele Duster-uri. E trecut de 7 si jumatate, bulevardul cu fantani n-arata chiar rau de sus, covorul rosu e cam caramiziu, parca un pic ponosit, da' nu da rau la camera, blitz-urile se pun pe treaba, the show is about to begin.



Premiul pentru cel mai spectaculos tors feminin
Ce se vede la defilarea vedetelor autohtone? Pe de o parte, ca, dpdv masculin, se poarta teneshi albi, portocalii, beji, cel mai adesea asortati la mai nimic din restul vestimentatiei. Pastrand genul si inaltand privirea, sare in ochi de la posta faptul ca Florin Piersic Jr, Mimi Branescu, Dragos Bucur si, mai ales, Andi Vasluianu sunt etaloanele good-looking-ului masculin. Iar Vasluianu nu impresioneaza doar la individual, formand, alaturi de top-modelul Raluca Aprodu, un cuplu se-du-ca-tor.

Trecand in zona feminina, Gopo, editia a 4-a, a provocat o adevarata revarsare de splendide torsuri dezgolite in zona dorsala. Daniela Nane, Dalia Pusca, Ada Condeescu, proaspatul star din Eu cand vreau sa fluier, fluier, Diana Cavallioti, revelatia din Amintiri din epoca de aur si Intalniri incrucisate, si Maria Dinulescu, lansata de California dreamin' si confirmata de Pescuit sportiv, au incendiat defilarea de pe covorul rosu, confiscand privirile si imaginatia multor privitori.



Ce sala mare. Vreo 60 de mese
Alegerea Salii Unirii pentru desfasurarea Galei a fost laudata doar de Eugen Serbanescu, seful Centrului National al Cinematografiei, al carui discurs lung si plicticos a reusit contra-performanta de a aduna cateva huiduieli serioase. Desi generoasa in spatiu, uriasa sala s-a dovedit a fi dezastruoasa din punct de vedere acustic, momentul de minimum fiind atins cu ocazia mini-recitalului ansamblului de la Clejani care a sunat mai degraba a ilustratie muzicala de nunta rurala.



Asezarea invitatilor la mese, as opposed cu clasica sedere in randuri, ca intr-o sala de cinema, a avut avantajul ca le-a permis acestora sa socializeze in voie, dar sa si ignore textele prezentatorului Mihai Calin. Si daca tot am ajuns la Mihai Calin, poate ca e cazul sa ispravim cu deficientele organizatorice, amintind, in viteza, ca vorbele a mai mult din jumatate dintre laureati n-au ajuns la public din motive de sonorizare, ca ideea de a-l retrage pe Mihai Calin din scena cu o frecventa suparatoare si de a-i lasa pe invitati singuri a fost neinspirata, ducand la nu putine momente comic-haotice, ca, in fine, initiativa de a obliga fiecare anuntator de premiu sa citeasca un text prescris de un cineva fara pic de umor a fost complet falimentara.

La matineu, Concertul
Dpdv laureati, prima parte a Galei a fost dominata de Concertul lui Radu Mihaileanu, care a bifat 4 statuete: pentru machiaj si coafura, muzica originala, scenografie si montaj. Aplauzele cele mai ample le-a provocat insa Andreea Bosneag, eroina pe ai carei umeri se construieste Cea mai fericita fata din lume, actrita al carei statut social in momentele turnarii filmului era de eleva de liceu.

Pauza de barfa
In timp ce pe scena se intampla felurite decernari, privirea fuge, aproape involuntar, spre sala si spre chipurile faimoase. Dan Chisu se intretine indelung cu Daniela Nane, Adriana si Adrian Titieni sunt nedespartiti chiar si la tigara, Irina Petrescu, Mihai Constantin si Ion Besoiu intarzie motivat de Sfarsit-ul de partida de la Metropolis, Tudor Giurgiu zambeste satisfacut in calitate de principal organizator, overall, atmosfera e faina, desi parca nu i-ar strica putin mai multa scanteie. Plina de energie si dotata cu the right attitude, Maria Dinulescu confisca atentie si smulge zambete, prin desele incursiuni intre mese si privirile insinuante aruncate fotografilor.



Gopo nu crede in lacrimi
Se spune adesea ca premiile la marile festivaluri si la marile Gale incearca sa multumeasca pe toata lumea. Daca festivalul de la Cannes sau Oscar-urile vi se par prea departe, e suficient sa ne gandim la Uniter. De cate s-a intamplat ca un acelasi spectacol sa invinga si la cel mai bun rol secundar masculin, si la cel mai bun rol principal masculin, si la regie, si sa ia si premiul cel mare?

Ei bine, la Gopo, principiul compensatiei nu tine. Pescuit sportiv a fost aproape de victorie la mai multe categorii, dar n-a luat nimic. Katalin Varga a smuls un singur premiu, gratie minunatei Hilda Peter, probabil cea mai completa actrita romana a momentului, daca luam in considerare si senzationalele ei roluri de la Teatrul Maghiar din Cluj. In rest, Politist, adjectiv, capodopera lui Corneliu Porumboiu, n-a ratat nimic: 6 premii din 10 nominalizari, including Vlad Ivanov, Dragos Bucur si tripleta best movie - best director - best screenplay pentru Corneliu Porumboiu, omul pentru care se ghideaza dupa preceptul "the winner takes it all".



Cu Drag(a), catre viitor
Si poate ca aici, in cruzimea cu care isi rasplateste valorile, fara sa caute sa oblojeasca orgolii, se afla forta acestui fenomen numit cinema-ul romanesc al primului deceniu de secol 21. Nascut din nimic (zero premiere in 2000), noul val bifeaza al 10-lea an consecutiv de incredibile succese (6 premii la Cannes, 4 la Berlin, plus alte si alte superlative festivaliere). Mereu orientat spre viitor, populat, an cu an, cu figuri noi, fie ca e vorba de actori, regizori sau scenaristi, consolidand mereu numele care au spart neantul la inceputul deceniului (Puiu, Mungiu, Porumboiu, Muntean, Solomon, si restul), cinematograful romanesc emana forta, virilitate, farmec. E, deopotriva, frumos si dur, adevarat si poetic, cinic si sentimental. Si, mai presus de toate, e viu si valoros.

Si are nobletea de a se ridica in picioare, o singura data pe seara, atunci cand pe scena urca Draga Olteanu. O singura privire spre istorie, dar valorizata la maximum. Probabil ca aici e diferenta fata de Uniter. Prea orientata spre omagierea trecului, Gala teatrala muta insuficient accentul spre ce va fi. In oglinda, inserand si momente din filmele ce vor veni in 2010, Gala cinematografica e impinsa cu hotarare inainte de forta acestui Nou Val atat de neobisnuit, neasteptat si entuziasmant.



Epilog
Ddpv organizare, Gopo mai are pana sa-si termine rodajul, iar vedetele autohtone mai au inca de invatat la capitolul pasi pe covor si speech de multumire. Dar astea sunt amanunte ce-si vor gasi repede rezolvare. Ce conteaza cu adevarat, lucrurile cu adevarat importante, sunt filmele si oamenii din jurul lor. Si aici, viitorul suna al naibii de bine.



Palmares Gopo 2010
Cel mai bun lungmetraj - "Politist, adjectiv" (Corneliu Porumboiu)
Cea mai buna regie - Corneliu Porumboiu ("Politist, adjectiv")
Cel mai bun scenariu - Corneliu Porumboiu ("Politist, adjectiv")
Cel mai bun actor in rol principal - Dragos Bucur ("Politist, adjectiv")
Cea mai buna actrita in rol principal - Hilda Peter ("Katalin Varga")
Cel mai bun actor in rol secundar - Vlad Ivanov ("Politist, adjectiv")
Cea mai buna actrita intr-un rol secundar - Luminita Gheorghiu ("Francesca")
Cel mai bun sunet - Dana Bunescu si Cristinel Sirli ("Amintiri din Epoca de Aur")
Cel mai bun montaj - Ludo Troch ("Concertul")
Cea mai buna imagine - Marius Panduru ("Politist, adjectiv")
Cea mai buna muzica originala - Armand Amar ("Concertul")
Cea mai buna scenografie - Cristian Niculescu ("Concertul")
Cele mai bune costume - Svetlana Mihailescu ("Calatoria lui Gruber")
Cel mai bun machiaj si coafura - Dana Busoiu, Michelle Constantinidis ("Concertul")
Cel mai bun documentar - "Lumea vazuta de Ion B." (Alexander Nanau)
Cel mai bun scurtmetraj - "Nunta lui Oli" (Tudor Jurgiu)
Premiul "Tanara speranta" - Andreea Bosneag ("Cea mai fericita fata din lume")
Premiul publicului pentru filmul cu cel mai mare succes de casa in anul 2009 - filmul-omnibus "Amintiri din Epoca de Aur", de Cristian Mungiu, Razvan Marculescu, Hanno Hoeffer, Ioana Uricaru si Constantin Popescu
Cel mai bun film european - "Gomorra", de Matteo Garrone
Premiul special Romanian Society of Cinematographers: Vivi Dragan Vasile ("Cealalta Irina")
Premiu special - Gina Stoica (etaloneur)
Premiul special pentru sprijinirea cinematografiei romane - ambasadorul Frantei la Bucuresti, Henri Paul
Premiul special pentru intreaga activitate: scenaristul Dumitru Carabat
Premiul pentru intreaga cariera: actrita Draga Olteanu Matei

Foto: Mihai Dragomir




______
Autor: Mihai Brezeanu