dordeduca
0 evenimente in august:
etc
  • home
  • evenimente
  • impresii
  • foto
  • news
  • dordeduca ical ics
  • twitter
  •  

Impresii
21 ianuarie 2008 puri

Pe urmele incasilor - partea 2

Galerie Film cazare Harta Transport Comentarii

Din cauza problemelor pricinuite de drumurile galbene (vezi partea 1 ) a trebuit sa ne intoarcem prin Lima. De data asta nu ne-am mai impotmolit in jungla orasului. Am poposit pe una din numeroasele plaje de pe marginea autostrazii Panamericane.



Cu toate ca in partea asta a globului e vara (nu uitati ca suntem in emisfera sudica), nu am vazut prea multa lume pe plaja. Din pacate apa oceanului nu era prea prietenoasa - cred ca nu avea decat 15-16 grade. Nu a fost ziua pentru balaceala dar simteam ca nu o sa mai intarzie mult.

Am continuat drumul de-a lungul tarmului stand cu ochii mai mult lipiti de geam pentru ca peisajul era...lunar. Schimbarea era completa: trecusem de la verde-peste-tot la tarana-si-n-bocanci. Era desert cat vedeai cu ochii si nu avea nisip auriu gen Sahara ci un praf de...santier. Era o senzatie ciudata ca toate colinele din jur vor fi spulberate la prima adiere.



Viata curgea doar in oazele din jurul raurilor, unde era vegetatie din plin, iar solul era fertil - putea si omul sa-si cultive linistit porumbul si sa-si prepare chicha (berea cea rosie ce mie imi parea a avea mai mult gust de sangria). Mi-a placut si modul in care "marcau" casele unde putea fi gasita licoarea: un bat indeajuns de inalt ca sa poata fi vazut din strada in varful caruia infasurau o carpa rosie.

Am ajuns tarziu in Pisco; mare noroc ca am ajuns noaptea si am realizat partial magnitudinea dezastrului: doar o mica parte a caselor mai aveau toti peretii, moloz peste tot, locuri unde sa mananci si sa dormi improvizate in te-miri-ce ruine. Cutremurul ce devastase zona era inca prezent peste tot, de la privirile oamenilor pana la garajele improvizate in  locul  fostelor case (....incercau oamenii sa faca un ban din care sa-si ia paine...tare trista imaginea).



Ne-am cazat la unicul hostel ramas in picioare, am mancat pui de la "ajutoare", ne-am baut berea intr-un colt de camera si am tulit-o dis de dimineatza cu speranta de a gasi un loc mai putin oropsit...si ce norocosi am fost! "Paradisul" s-a numit Lagunillas - un sat pescaresc in mijlocul rezervatiei naturale Paracas.



Imaginati-va cum arata un grup de 8 calatori alergati sute de kilometrii pentru a se intoarce in acelasi loc, care ajungeau seara tarziu prin moteluri pentru a pleca a doua zi dis-de-dimineatza spre un nou loc (ritual ce a tinut vreo 4 nopti). Asa ca ajunsi in coltul asta de liniste, am uitat de probleme, ne-am scos burtile la soare, am facut o baie (apa nu era tocmai calda - la vreo 17 grade...dar era decembrie, nu puteam sa nu avem la dosar si asa ceva). Pestele proaspat ne-a uns pe suflet..asa cum au facut si scoicile cu branza, fructele de mare cu orez si berea ce vine la sticle de 650ml.



Peisajul era cu totul special, nici nu imi imaginasem cum este sa te plimbi intr-o zona desertica si sa nu vezi decat o bucatica de drum serpuind in fata, in rest numai nisip. Am coborat din masini si ne-am bucurat ca niste copii... ne-am facut poze cu urme pierzandu-se in zare, poze cu o harta si nelinistea asociata negasirii drumului, poze cu orice...Foarte intersant faptul ca nu era un desert numai cu nisip, pulberea de deasupra era un praf fin ca de pamant maruntit, iar sub ea era o crusta de nisip imbibat cu sare. Observand crapaturile adanci de pe coasta, se pare ca mai toate colinele de aici sunt facute din combinatia asta de nisip cu sare.

Ne-am desprins cu greu din locul asta ce ne-a readus buna dispozitie si am pornit cu toate panzele sus catre Cuzco, capitala imperiului Inca. Am trecut in goana prin Nazca cu gandul ca o sa ne intoarcem sa vedem celebrele desene. Trecand de Nazca am lasat in urma tarmului Oceanului Pacific si ne-am intors in munti. Am crezut ca asta o sa duca si la disparitia desertului, insa peisajul lunar a fost cu noi pana pe la 2500m altitudine si cam la 150 de km de tarm (in linie dreapta). A fost (din nou) suprinzator, mai ales ca de data asta, nu mai erau coline de nisip si sare ci munti in toata regula, insa complet lipsiti de vegetatie...exceptie facand cativa cactusi care si ei aratau cam galbeni.

De dimineata am descorerit in Puquio viata linistita a unui orasel de munte. Totul parca curgea in alta dimensiune temporala. Oamenii semanau prea putin cu 'spaniolii' din Lima: culoarea pielii se schimbase intr-un brun inchis, figurile nu mai erau deloc europene, limba vorbita nu mai era spaniola. Aveam sa aflam un pic mai tarziu ca ceea ce vorbeau ei era Quechua, limba incasilor. Trasaturile mai putin europene tot de la incasi le mostenesc: pometii mai pronuntati, nasul mai bombat si un pic carn, culoarea ochilor spre negru iar forma un pic alungita, aducand un pic a asiatici.



De-aici ne-am continuat drumul spre Cuzco. Acum era verdeatza peste tot, aer fara praf, lamele au reaparut pe pasunile de pe marginea drumului. Parca priveam mult mai linistiti pe geamul masinii, verdele familiar ne binedispunea (oricum mult mai mult in comparatie cu praful desertului). Am luat masa de pranz in capitala de regiunii, Abancay. Am incercat o bodega locala unde un meniu de pranz e in jurul a 5 euro (include o ciorba si un 'trucha-a-la-placha', adica peste cu cartofi, plus ceva licoare cu iz local). Localul arata de vreo 5 ori mai jalnic decat popasurile de pe Dealul Negru, insa mancarea a fost delicioasa. Aveam sa descoperim mai tarziu ca masa de pranz in astfel de localuri este ceva comun pentru marea majoritate a populatiei. Multe restaurante nici nu servesc 'a-la-carte' si, in cazul in care gaseam vreunul, mancarea era de vreo 3 ori mai scumpa ... si nu neaparat mai buna.

Am ajuns seara tarziu in Cuzco... dar episodul asta o sa vina intr-un capitol viitor.

Pe curand.




______
Autor: Alexandru Purice
 
Tag-uri
| Inca | peru |
Impresii
Contine 22 poze
 
Evenimente in Urmatoarele 2 saptamani
Stiri
LMMJVSD
Anul anteriorAugust 2020 Anul urmator
     0102
03040506070809
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31      
 Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
 
echipa dordeducaPrima pagină | Evenimente | Impresii | Foto | Stiri | Echipa | Parteneriate
Toate materialele de pe aceste pagini sunt scrise de noi pentru placerea cititorilor nostri. Avem totusi niste Conditii de utilizare.
despre noi
publicitate
parteneriate
echipa
contact
Cu scuzele de rigoare, dordeduca.ro e momentan în hibernare; vom reveni într-o formă nouă. ¯\_(ツ)_/¯ [ 📸 instagram]