Pe tocuri cui in Liban

In Liban, nu poti spune ca iti dai silinta sa fugi de rutina. Nu de alta, dar zilele nu se aseamana intre ele. Expresia carpe diem capata un inteles mult personalizat. Intotdeauna m-am gandit la libanezi ca fiind poporul latin al Orientului Mijlociu.

Ca sa nu existe confuzii, Libanul nu are desert si nici camile. Nici macar un exemplar pentru turisti. In schimb e locul ideal pentru sporturile nautice, plimbari cu yachtul, barca si ce e mai la indemana din punct de vedere financiar. Amatorii de sporturi de iarna isi gasesc locul in Metn (statiunile Faraya-Mzaar, Zaarour, Kanat Bekich) si in nord in muntii Cedrilor. In functie de capriciile climei exista si posibilitatea de a practica ambele in acelasi sezon.

Dar pentru ca eu prefer plaja si marea am fost invitata de Sami Nader, unul dintre cei mai straluciti economisti ai Libanului si aici nu e vorba de subiectivism cariera lui vorbind de la sine, si unul dintre cei mai sarcastici analisti politici pe care i-am cunoscut vreodata sa iau cina cu cativa din prietenii sai, in Jbeil cunoscut si ca Byblos.



Fiind prima mea vizita la Edde Sands nu stiam la ce sa ma astept. Cand am auzit de o cina pe plaja m-am gandit instantaneu la ceva informal, casual. Dar ca sa fiu sigura, la jeansi am asortat un top negru. Mi-am zis ca nu pot da gres (sau cel putin nu intr-un mod dezastruos ) in acest fel. Edde Sands e genul de statiune club privat. Din punct de vedere arhitectonic, intregul complex incanta privirile, de la marmura de calitate, la finisajele perfecte (nu e o exagerare), caramida locala specifica, la elementele decorative minimaliste totul e armonios imbinat intr-un spatiu aerisit.

Admit ca pret de o milisecunda mi-a trecut prin cap ideea ca am aterizat intr-un rai al snobismului. Nu de alta, dar masinile incredintate valetilor ar fi facut cinste SIAB-ului nostru, iar tinutele celor prezenti aratau ca sunt mai degraba pe catwalk la Milano. Sa nu fiu inteleasa gresit. Nu am nimic cu snobii, dar prefer sa ocolesc ilustra lor companie, ori de cate ori am sansa.



Partenerii de cina au fost familia Edde si un reputat jurnalist libanez, foarte discret de altfel si un cunoscator al situatiei Romaniei ante si post 1989. In sfarsit am auzit si altceva din gura unui strain despre Romania in afara de Dracula!

Roger Edde e unul dintre acei putini oameni, fata de care am simtit din prima clipa simpatie si respect fara sa il fi stiut dinainte. Pentru ore intregi, discutiile au curs de la istorie, politica, securitate regionala la situatia economica a tarii. Nu cred sa existe un subiect pe care Roger sa nu il poata aborda cu aceeasi tinuta intelectuala de mare eleganta si intotdeauna cu argumente.

E proverbiala in anumite cercuri firea mea distrata si umorul (usor) negru, printre altele. In mod neasteptat, aproape ca m-am dezis de mine, pentru ca in seara respectiva nu am facut nici o gafa sau ceva ce ar putea fi interpretat ca atare, dar a fost cat pe ce.

Mi s-a spus ca dupa cina va veni chiar bucatarul sef la masa pentru ca fiecare personal sa spuna ce ne-a placut si ce nu. In prima faza m-am cam mirat. Oare asa procedeaza cu toata lumea? M-am uitat in jur si restaurantul era plin ochi. Imposibil sa faca un asemenea tur de forta pe la toate mesele daca vrea sa aiba timp si de gatit! Pana sa ajunga la masa noastra am facut si eu conexiunea dintre Roger Edde si numele statiunii Edde Sands. Chiar am fost ca banateanul din bancuri, dar numai pentru ca am crezut initial ca e vorba de o coincidenta.



Dupa cina ne-am indreptat spre clubul in aer liber. Nu imi amintesc numele DJ-ului, dar pot sa spun cu mana pe inima ca a mixat de credeam ca, din moment in moment ii vor zbura platanele.

Era si un echipaj de la o televiziune acolo. Nu stiu daca era locala sau nu, dar sunt convinsa ca pe undeva pe caseta am fost si eu surprinsa pentru posteritate. Nu e un material bun de santaj, dar ar putea fi amuzant. Si nu pentru ca as dansa la fel de exuberant ca Elaine din serialul Seinfield, ci pentru ca incercam, nu cu foarte mult succes, as adauga, impreuna cu alte doamne si domnisoare sa urmez exemplul dansatoarelor care au aparut dupa miezul noptii. Si nu, chiar nu dansau din buric. Sunt scumpa la complimente, de obicei, dar dansatoarele au creat o atmosfera electrizanta. Fara indoiala, fetele de la Pussycat Dolls ar avea ce invata de la ele.

Daca doriti sa luati cina intr-un local cu specific arab si sa ramaneti sa dansati pana dis de dimineata, nu puteti ocoli Shah's Lounge din Achrafieh. Decorul e unul de tip traditional, dar orchestra e cea care face senzatie. Pentru un profan intr-ale muzicii orientale mi s-a parut a fi o impletire intre Cheb Mami si Amr Diab, dar cu puternice influente locale. Daca la noi o ora se danseaza si trei se sta la masa, acolo e taman invers. De fapt, nu-mi amintesc sa fi stat locului mai mult de 15 minute si aceasta pentru ca am comandat un desert.

In weekend, cel mai dragi imi erau plimbarile pe Corniche, pranzul cu prietenii sau o inghetata pe strada Bliss (cartierul Hamra). Seara, pe timp de vara, dar eu am prins si inceputul toamnei cluburile in voga se afla pe acoperisul cladirilor. Am avut timp sa merg la Bubbles (Hotelul Palm Beach) si White (pe cladirea ziarului Annahar). Daca aveti insa dorinta arzatoare de a va vedea miscarile de dans pe Fashion TV, nu puteti rata Sky Bar. A trecut si Chris Willis (David Guetta feat.Chris Willis - melodia Love is Gone) pe acolo.



M-am bucurat la fel de mult de timpul petrecut in Beirut, Jbeil si Jounieh cat m-am bucurat si de timpul petrecut in compania unei familii de prieteni in sudul tarii in Bint Jbeil, zona puternic afectata de conflictul din vara anului 2006 dintre HizbAllah si Israel. Indiferent de locatie, diferenta o face fara exceptie compania.

Am lasat pe sfarsit o lista extrem de scurta cu locurile ce nu ar trebui evitate odata ce ajungeti in Beirut.
Edde Sands - www.eddesands.com
Cluburi - White, Bubbles, Sky Bar, Shah's Lounge, Music Hall
Cafenele -  Cafe Prague,  Starbucks, Al Kahwa, Casper & Gambini's (Ascrafieh - ABC Mall) Dunkin' Donuts (downtown Beirut)
Restaurante - L'Entrec�te, Yabani, Le Sushi Bar, Tribeca, Circus, Le Pecheur
Pubs - Bar Louie (jazz live), Dragonfly, Duke of Wellington
Hotel Mayflower - www.mayflower.com.lb (daca decideti sa stati mai mult de 14 zile, preturile de pe site pot fi usor negociate)

Si, pentru ca in Liban aveti nevoie de o masina (transportul in comun exista dar e departe de a fi confortabil) fie va inchiriati o masina, fie apelati la  serviciile unui taxi. O recomandare personala e Hamzah, un taximetrist care va poate servi si ca translator, la nevoie. tel: + 961 3 867 310 


______
Autor: Manuela Paraipan