Desi-mi promisesem demult, si ascultatul jazz-ului la aer curat sub o umbrela pare o indeletnicire romantica si sanatoasa, prorocirile meteo din weekend m-au deturnat de la Garana Jazz. Ploaia urma sa se astearna cu generozitate si minime discriminari peste o mare parte din glia tarii. Dar mai rau decat statu-n ploaie e statul degeaba. Si oricum, daca e sa te ploua e recomandabil sa nu stai pe loc :) Asa c-am optat pentr-un week-end ciclo-competitional, Maratonul Muscelului, prima editie.
Alaturi de mine, Fernando & Corina - ciclisti de vreo 3 luni, dar mustind de entuziasm.
Cat despre subsemnatul, excluzand cursele din spatele blocului de-acum ceva timp, experienta mea competitionala a fost o editie de Prima Evadare, in care am sprintat puternic pe final, cu autobuzul. Cu alte cuvinte, un potential imens de progres :)
Sambata la prima ora la prima ora dupa 9 am parasit litoralul total impotriva curentului rutier, binedispusi si de faptul ca puteam sa ne deplasam, spre deosebire de partenerii de trafic din coloana din stanga (eu eram ala care va facea cu mana de pe contrasens :))
Scurta pauza la Decathlon. Ma rog, transformata intr-o sesiune accelerata de compulsive gear shopping. Ocol prin Ploiesti, unde mi s-a odihnit bicicleta in ultimii 3 ani. Roata din fata schiopata putin si suspensia era blocata insa era bucuroasa sa ma vada. Si eu la fel.
Ne-am asigurat culcusul intr-o pensiune din Bughea de Sus si-am coborat in Campulung. Urbea era in sarbatoare, in acelasi weekend avand loc si Zilele Municipiului Campulung. Mici si voie buna.
Ne-am inscris, am primit numerele de concurs dupa care am intrat nitel in spiritul locului, a zilelor urbei. Din respect. Se stie, binomul culinar-complementar mici + bere e bine sa nu lipseasca din cina premergatoare oricarei competitii sportive. Noaptea a plouat, conform prognozei. Dar nu foarte mult.
Se inscrisesera putin sub 400 de participanti dar cativa mai timizi ramasesera acasa speriati de vreme. Oricum piata centrala a Campulung-ului mustea de presiune-n roti, suspensii si pantaloni mulati.
Coloana compacta tasneste cu o viteza moderata pana la a 2-a curba si primul urcus serios care ne-a transformat intr-o coloana compacta de pietoni impingatori - de altfel o anticipare a multor altor portiuni de traseu. Intr-un final am incalecat si in timp coloana s-a mai rarefiat, nu foarte mult, suficient insa cat sa permita depasiri mai mult sau mai putin timide.
Cel mai bun lucru al urcusurilor(dintr-o perspectiva ciclista) e ca anticipeaza tot atatea bine-meritate coborari. Moment in care mi-am adus aminte ca nu prea am suspensie, si un rulment pe fata cam balbait. Asta si o pauza prea mare de pedalari montane, incat am avut o relatie prea intima cu franele si nu tin minte sa fi depasit prea multi participanti la traficul de vale.
Cand nu trecea prin padure, o mare parte din traseul Hobby trecea pe ulitele catorva satuce din zona asa c-am beneficiat de incurajari entuziaste din partea localnicilor, dar si iesiri mamos-ocrotitor-compatimitoare. Hai mai copii, ce va chinuiti asa, lasati-o mama mai incet ca va dati sufletu'.
La un moment dat a inceput sa ploua, nu foarte tare dar suficient incat sa mi se refuze din cand in cand aderenta la sol. Am cazut de vreo doua ori, nu foarte spectaculos. La 2 saritori, ca un gentleman mi-am lasat bicicleta s-o ia prima aruncand-o peste si urmand-o dupa posibilitati :) La a 2-a manevra de acest tip, in loc sa ramana-n traseu, a luat-o cativa metri buni la vale, pe cont propriu. Ah, si de vreo 2 ori era sa raman cu ghetele-n mocirla.
Context in care am ajuns la finish pin de noroi, din sosete pana pe lobul urechilor, de parca as fi fost la vanatoare de Predatori. Oricum, si noroiul face parte din viata, ba chiar potenteaza satisfactia competitiei, parerea mea :)
Am terminat al 35-lea din 66 concurenti la categoria mea, practic am taiat competitia-n doua. Dar asta doar pentru ca multi ciclisti mai performanti s-au pierdut in grup. Marcajele au lipsit/disparut pe-alocuri, au fost intersectii in care orientarea a fost bazata pe inspiratie, dat cu banul sau bunavointa localnicilor. Balbaieli probabil inerente organizarii unei prime editii a orice.
Alte aspecte suboptime: lipsa unui numar de telefon oficial in caz de urgenta dar mai ales lipsa servetelelor la masa de la finish :)). Adica, exista o prima data cand organizezi un eveniment de orice tip, da de mancat manaci de-o viata :) Da sa nu exageram.
Au existat si dezamagiti, nu ma numar printre ei, pentru mine putina transpiratie si noroi sunt suficiente pentru un weekend reusit, da-i inteleg si pe cei care s-au bosumflat putin.
Organizatorii s-au sesizat repede si au facut ce mai era de facut in situatia data, adica au postat foarte repede o explicatie/justificare pe site - cinste lor. Si pentru publicarea live a rezultatelor.
Felicitari castigatorilor, tuturor participantilor care nu s-au speriat de vreme, juniorilor: au fost 5 participanti intre 9-13 ani.
Si sper, pentru cei care au ajuns la Garana, ca n-a plouat totusi asa de tare in timpul concertelor.
› viteza maxima de FFWD e de 8x, eu mergeam destul de incet - dupa cum se vede, in general lumea ma depaseste :) › la un moment am facut o confuzie si am dat drumul la camera cand vroiam s-o inchid si invers, asa ca am ratat scenele cele mai dragalase (si le-am filmat pe restul), convorbirile cu localnicii, o czatura in noroi, si cele mai interesante coborari › la un moment dat a inceput sa ploua si mi-a fost lene sa-i pun carcasa ermetica, de-aia se termina asa de brusc
______
Autor: Alexandru Popescu
Smida Jazz Festival
Blaj aLive
Timisoara Jazz Festival X
Calatorie intre Cer si Pamant 2018
Garana Jazz XXII - Povestea unei capodopere
Plai 2018
Oslea Night Ridge 2018
JazzTM
Garana din ce in ce mai mare - Program final
Daca e Gopo, e prono
