Google Maps numara 18.7km intre Olimp si Eforie Sud in versiunea drumului comunal DC 4. Si o recomanda doar pietonilor. De fapt, ea e foarte potrivita si pentru biciclisti, numa' buna pentru Duster-isti si, cu oarecare grija, merge si de la Ford Focus in jos. Are portiuni de asfalt, traverseaza de-a dreptul prin civilizatie Costinestiul, dar, in cea mai mare parte, e pe baza pe sol dobrogean.
Atu-urile sale? E as close as you can get to the seaside navigand continental intre cele doua statiuni (cea mai noua si, respectiv, cea mai veche de pe Litoralul mioritic), ofera plenty of photo-opportunities, plaje (semi)-pustii, maluri inalte cum, credeam, ca Marea Neagra are doar in Bulgaria si doza de salbaticie / autenticitate / a-naturii-virginitate a carei inexistenta o deplangem vara dupa Vama dupa vara dupa Vama.
Sa purcedem, asadar. Traseul pleaca din Olimp si merge spre nord. Se poate avansa fie cu piciorul / bicicleta pe plaja / faleza betonata, fie la volan, dupa cum urmeaza: pe asfalt din Olimp, over calea ferata, virat dreapta la indicatorul de Popasul Pescarilor, continuat pe un asfalt aproximativ, trecut de noutatea cam neatragatoare pe numele-i pompos
Blaxy Premium Resort si reatins calea trenului. In ambele cazuri se ajunge la
Popasul Pescarilor, stabiliment intre a carui terasa frecventata de cetateni cu portofel durduliu (nu, gluma!) si marea cea mare, se intinde una dintre cele mai misto, vaste si slab populate plaje din sudul Litoralului.
Se lasa asfaltul in urma si se continua pe ruta de (majoritar) pamant DC 4.
Intre Olimp si Costinesti, DC 4 tine aproape de coasta.
Undeva, in zare, se zaresc hotelurile Olimpului, cea mai tanara statiune a litoralului (inaugurata in 1972), perla turismului maritim ceausist, acum intr-o cvasi-totala ruina, cu precadere in zona Amfiteatru-Belvedere-Panoramic. Undeva, aproape, un schelet de intentie-hoteliera post-comunista.
La nu foarte mare distanta de Popasul Pescarilor, DC 4 se desface in doua. La dreapta, marea, la stanga, continentul dobrogean, cel uscat si torid. Nu departe e de gasit halta CFR Pescarus, langa care se intinde o alta plaja slab frecventata.
La 1 km sud de Costinesti, exista, din 1998, manastirea de maici Sfanta Elena de la Mare. Istoria institutiei e de gasit
aici. Pe langa moaste, lacasul adaposteste, mai nou (1 mai 2016), Vila Turistica Sfanta Elena de la Mare (3 stele).
Descrierea de pe
turistinfo.ro anunta ca
"Centrul de diagnostic si tratament recuperator Sf. Elena de la Mare este situat la 50 m de malul marii, zona Costinesti, in apropierea manastirii Sf. Elena de la Mare, intr-un cadru mirific. Localizarea este propice relaxarii si terapiilor pentru refacerea trupului si sufletului".
Pozele de mai sus ilustreaza drumul cel mai apropiat de mare, cel care trece pe la gardul din fata hotelului manastirii. De partea cealalta a asemanzatului monahalo-turistic, versiunea asfaltata a DC4 uneste manastirea de statiunea Costinesti.
Intre Manastirea Sfanta Elena de la Mare si Costinesti, in miez de august 2016, se lucra intens, cu excavatoare si basculante, la terasarea malului inalt. Nu e deloc exclus ca, pe modelul de la Tuzla (see below), sa se pregateasca, printre altele, o faleza pentru pietoni & biciclisti chiar la nivelul marii. De asemenea, e posibil ca, pe modelul Constanta, sa se lucreze la extinderea portiunii de plaja.
"Obiectivele celei de-a doua etape a proiectului cuprind larrgirea cu peste 100m a plajelor in zonele Mamaia, Eforie, Costinesti, Mangalia si 2 Mai, ce acopera o lungime de peste 30km de litoral, pana la granita cu Bulgaria" (sursa) Dupa o inevitabila traversare asfaltat-aglomerata a Costinestilor (statiune & sat), DC4 revine la putere, oferind priveliste Evanghelice.
Nava greceasca omonima a esuat la nord de fosta statiune a tineretului in octombrie 1968. La aproape 50 de ani distanta, doua ambarcatiuni de mici dimensiuni plimba turisti curiosi la moastele ex-navei comerciale elene.
Portiunea Costinesti - Tuzla, initial asfaltata, apoi din ce in ce mai non-rutiera, ofera unele dintre cele mai faine privelisti ale intregului drum.
Aproape de farul din Tuzla, o ramificatie betonata a drumului coboara la nivelul apei, ingaduind trecerea unei masini sau, mai bine, a multor biciclete.
Plaja din Tuzla, accesibila si din satul cu acelasi nume via un drum de pamant moderat-accidentat, aduce binisor cu cea din Krapec. La scara redusa. Cu un minus la capitolul beer & fish, cu un plus la discretie & rusticitate.
Platforma din varful imaginilor de mai sus slujeste cascadoriilor cinematografice in care atelaje cu 4 roti sfarsesc umede. Cea mai recenta aparitie a bifat-o in autohtonul
"Selfie".
Lasand Tuzla in zare, DC 4 se indreapta viguros spre Eforie Sud (aka
Carmen Sylva, cea mai veche statiune de pe litoralul romanesc - 1899). Ceea ce va dorim si dumneavoastra.
______
Autor:
Mihai Brezeanu