Kinofest 5

Seara de sambata, cu program de vizite. Prima fix la centru, cum se zice peste Tisa. Cel Cultural Maghiar, cu amabilitati, zambete si protocoale conationale de bun gust. Plecam mai departe spre Union, unde tocmai incepe programul 2.

A urmat peste o ora de rollercoaster rush animat. Incerc un sumar piezis, in ordinea in care le-am hapait cu ochii cascati: hotul de lumina nu e singur; totul se schimba dar miezul ramane traim simultan in realitati paralele; nevestele nu mor cu adevarat, bazz bazz; in drumul spre glorie ne impiedicam in sireturi; si legendele sunt oameni, dar la batranete; exista speranta si pentru noi, robotii; moartea ia pauza la Radetzky Marsch; crapam toti cand ni se stinge lumina.

Nu e prea coerent, dar ce poti sa faci? Esti un biet muritor, iar secventele de cateva minute de animatie, dense, se scurg una dupa alta. Parca e un meci de box, incasezi imagine dupa imagine, idee dupa idee, nu ai timp sa respiri, si incerci sa te reculegi in pauza de nici 30 de secunde dintre fimulete.

Dupa vreo jumatate de ora nu mai esti sigur de nimic. Ai ajuns in varful montagnerousse-ului, si tot ce poti sa mai faci e sa zambesti tamp cand vezi ca virezi brusc in jos, pe neasteptate. Nu mai intelegi nimic, te simiti consumat. Dar, culmea, fericit, proaspat si zen.

Pentru o ora de iesire din lume filmuletele de animatie din Kinofest sunt foarte eficiente. Pe deasupra sunt si cool, atat de cool ca ma intreb pe unde le-oi mai putea gasi cand mi se va face dor de ele.


PS. Regret ca n-am vazut decat programul 2.


______
Autor: Costin Sarbu