Din nou prin Hateg cu motocicleta (bonus: Transalpina)

De data aceasta ne-a ajutat seceta. Baltile mari erau seci, iar noroaiele erau amintire. Capitala dacilor ne astepta! Un mic obstacol mai aveam de trecut; la ultima curba pe drumul ca vai de el...ne rasturnam. Aleg sa merg pe jos ultimul kilometru, spre supararea lui Teo. Aveam nevoie sa ajung acolo cu pasul si astfel "accidentul" a fost favorabil.



Nu stiu daca am mai vazut vreodata fagi atat de inalti, aparandu-mi ca niste Sequoia in fata. Poate ca intr-adevar au de pazit comori si astfel ii sperie pe cei care indraznesc sa le tulbure linistea radacinilor.



La Gradistea de Munte toate stralucesc: pare ca particule minuscule de aur stau imprastiate in tarana sau in micile raulete din drum.
Deja, cum trec pe langa indicatoarele de Fetele Albe sau  Blidaru, imi programez noi calatorii in zona.



M-a uimit prezenta cosurilor de gunoi de la Sarmizegetusa, dintre “altare”. Dar pana la urma am ajuns la concluzia ca e mai bine ca ele exista caci erau pline si romanii care s-ar fi caznit sa urce pana acolo, probabil nu ar mai fi avut resurse sa isi care gunoaiele cu ei.



Viperele au ramas sa pazeasca capitala, iar numeroase anunturi te atentioneaza asupra acestui amanunt.

Insist sa mergem si la Costesti daca tot suntem in zona: 40 de minute de mers pe jos spune indicatorul, insa dupa vreo 6 km nu pare ca ajungem nicaieri. Ori am incurcat noi drumul – sageata indicatoarr ne fiind exact pe drumul pe care am luat-o noi – ori ne trebuia mai multa rabdare, indicatorul anuntand astfel 40 de minute pentru a ne incuraja ca e aproape. Noua ne-a ramas insa vorba ca "te trimit la Costesti", originile acestea fiind asemanatoare cu..."celelalte" origini. :)



Inainte de a intra in Orastie, mai petrecem cateva clipe campenesti la “furat” de mere.  Oprim in siguranta pe marginea drumului, Teo culege merele si eu le mananc. :)



Pe alta data ne ramane si drumul spre Hobita (alta decat cea a lui Brancusi), Raul Barbat si  Cabana Baleia (trecuta Balea pe indicator de cineva care probabil ca auzit cumva de cabana din Fagaras si a confundat-o cu aceasta), la vreo 22 km de la soseaua spre Petrosani.

Vestea ca autocarul cu care trebuia sa ma intorc acasa nu mai are locuri libere ne influenteaza in bine programul si vineri mai am cateva ore de petrecut cu Teo. De data asta ramanem in Petrosani, dar mergem sus, pana la Rusu. Drumul este foarte bun, dar din pacate nu avem vreme sa urcam pana sus. Ramane ca o promisiune pe alta data!



Spre Targu Jiu - acolo de unde aveam sa iau trenul - mai admir inca o data Parcul National Defileul Jiului. Ma bucur sa vad cat de multe trasee sunt semnalizate inca din sosea. Ce pofta am sa sar din sa si sa o iau spre munte! Remarc ca o noua prezenta isi face aparitia pe zi ce trece, ca vine tot mai aproape: e toamna! A inceput deja sa isi imprastie culorile pe culmi. Astept cu nerabdare sa o calarim si pe ea! :)

______
Autor: Cornelia Florea

CUPRINS: Prima Pagina   Ziua 1: Transalpina (Petrosani – Sebes – Obarsia Lotrului – Ranca – Novaci – Targu Jiu – Petrosani)   Ziua 2: Muntii Tarcu – Muntele Mic   Ziua 3: Parcul National Retezat – Cetatea Colt – Biserica Suseni   Ziua 4 – Hateg – Orastie – Sarmizegetusa Dacica– tentativa de Costesti