Cu focile la plimbare

Dupa cateva sute de metri de mers intram in padure. Se facuse destul de tarziu si trageam tare sa nu ne prinda noaptea pe coclauri; doream sa alegem o stana dotata macar cu 2 margarete. Deja soarele era la asfintzit cand am ajuns la M.Cioara. Stana nicaieri !

Ajungem pe vf. si dam apoi de o vaiuga, o rupere de panta spre saua ce face legatura cu M. Urlatzelul. Ne mai invartim pretz de cateva minute si hotaram ca cel mai bine e sa inoptam aici si sa nu mai orbecaim cautatnd aiurea stana de pe Urlatzelul. "Oare numele acestuia s-o trage de la urletul lupilor?, O fi o scoala unde lupisorii deprind acest obicei?". Ideea e ca pana acuma trecand prin padure am tot intalnit diverse urme de animale salbatice. Vrand nevrand, pregatim bivuacul la vreo 30 de metrii sub vf. Cioara, in padure, sub niste brazi. Batatorim zapada, rupem niste crengi de brazi si apoi asternem cetinile pe jos facandu-ne un culcus care nu arata rau deloc.



Scot apoi izolirul si sacul de dormit in timp ce Cata isi intinde tacticos noua achizitie, o saltea faina thermarest. Ne apucam sa topim zapada si intre timp ne punem sa papam cate ceva. Bagam si cate o ciorbitza calda si apoi facem ceai. Apoi fugutza ne varam in sacul de dormit. Cred ca se facuse ora 19. Am mers destul de putzin azi, cam 6 ore. Si cand ma gandesc cat mai avem...

Macar de-ar tzine vremea asa, ca cei de la Meteo anuntzasera ca se strica. Cata incepe mai in gluma mai in serios sa ma intrebe de animalele salbatice;" Si ursul hiberneaza, nu?", "Da Cata, dar pe vremea asta calduroasa iese si el"; " Si e flamand nu ? Atunci mai bine niste lupi...". Adorm destul de repede. Pe la 23 ma trezesc. Cata nu stiu ce mesterea pe la primus. Imi zice:" Bine Luci ca sforai tu, ca mai sperii animalele". Ma trezesc din cand in cand si mai beau ceai. Pe la trei noaptea s-a pus o ceatza deasa si era o liniste apasatoare imprejur.

Deodata simt ca ma trage cineva cu sac cu tot in lateral si vreau sa strig, sa-l strig pe Cata sa faca galagie dar vorbele mi se oprersc in gat. Ma trezesc si ma linistesc repede. Am visat. Ce usurare, adorm la loc si nu a mai contat daca mai spre dimineatza am mai simtzit ca cineva ma trage de picioare. "Omul cand intra la o idee ipohondria-i gata..."-Conu Leonida fatza cu reactziunea-I.L.Caragiale. Asa si cu noi, tot vorbind de ursi, lupi si alte alea, dand peste zi si de urme, inoptand sub barazi pe cetini nu e de mirare ca l-am visat pe Danutz (cum ii place unui prieten bun-Doru, sa-i spuna lui ursache). La 6.30 am imi suna alarma, dar mai lenevim in saci pana aproape de 7 am.
______
Autor: Catalin Pobega
Lucian Marculescu