Eu una asteptam concertul celor de la Celelalte Cuvinte inca de acum cinci ani, imediat dupa ce am savurat si ultima melodie de la aniversarea celor 25 de ani de la Teatrul National. Intru in sala (Sala Palatului) si imi vine sa fac o gluma proasta. "Oare Pittis va veni/fi la concert?" El a fost cel care a deschis drumul de treizeci de ani al Cuvintelor.
Luminile se sting si se aude vocea... Motului. El este cel care i-a descoperit pe cei de la Celelalte Cuvinte si tot el i-a prezentat in aceasta seara, ca acum 30 de ani.
Incep cu "Oglinda" - piesa in sase acte, o melodie cam de durata Negrului Voda de la Phoenix. Mai bine de douazeci de minute sunt proiectate secvente din istoria Cuvintelor. Imaginile de pe scena - cele live de data asta - si proiectate pe ecranele laterale, au cadre care duc si ele cu gandul la anii '80. Si cand ma gandesc ca nu am decat cu un an mai mult decat ei, anii lor majoritatea cantati in versuri ... foarte romanesti (avand in vedere ca romanul s-a nascut poet). Filosofez cateva clipe si gandul ma poarta la imagini romanesti, la poeti romani si la stari studentesti.
O mare, un tren, niste scrisori... toate sunt atat de.... '80. Timpul si spatiul sunt implinite in Cuvinte.
Zmeiele isi inting sforile, apoi Lupii alearga prin paduri. Piese (carora eu le-as spune opere de arta, fara nicio exagerare) precum Daca vrei, Un sfarsit e un inceput si altele care au facut fundalul a numeroase iubiri au fost pastrate pentru ultima ora. Din punct de vedere artistic, spectacolul a fost total. Am insa de reprosat un amanunt organizatorilor. Au fost persoane care au ajuns la concert dupa ora 20 si nu au putut intra pentru ca nu mai aveau de unde cumpara bilete. La concertele viitoare ar fi recomandat sa mai ramana un reprezentant cu cateva bilete la intrare si pentru intarziatii din sau fara vina lor. Despre Celelalte cuvinte nu imi ramane decat sa le urez ETC.
______
Autor: Cornelia Florea
|
|