dordeduca
0 evenimente in martie:
etc
  • home
  • evenimente
  • impresii
  • foto
  • news
  • dordeduca ical ics
  • twitter
  •  

Impresii
02 august 2007 Bob

Alaska 2007 – McKinley – 6194 m

Galerie Film cazare Harta Transport Comentarii




Plecarea

Plecăm din România intr-o vineri dimineaţă foarte nerăbdători si plini de entuziasm. Citisem multe despre McKinley (sau Denali – „cel înalt” cum îi zic nativii) dar nu ne-am imaginat că poate fi aşa de mare. Primul contact vizual cu muntele este din avionul Cessna în timp ce zburăm spre gheţar. Este o imensitate de aproape 6200 m dintre care 4000 m se urcă cu rucsacul în spate.



Ajungem în Anchorage vineri seara pe la ora 23:30. Hostelul nu e foarte departe de aeroport, dar trebuie sa mergem cu taxiul pentru că avem foarte multe bagaje.
Sâmbătă ne petrecem toată ziua în Anchorage la cumpărături. Ne completăm echipamentul şi facem aprovizionarea cu mâncare.

Din Talkeetna pana la 3400 m

Duminică plecăm dis de dimineaţă spre Talkeetna cu gândul că tot duminică zburăm pe gheţar. Dar avem ghinion: pe drum incepe să plouă şi o ţine aşa cam toată ziua. După 2 zile de aşteptare în Talkeetna şi după un zbor de 45 minute cu avionul printre mici vârfuri aterizăm pe gheţar în tabăra de bază la 2200 m. Soarele este foarte puternic. Ne punem imediat ochelarii de soare. Este agitaţie mare din cauză că e prima zi de vreme bună după 5 zile.



Durează vreo 3 ore să aranjăm bagajele în sanie şi să ne legăm în coardă. La început mi se pare uşor şi chiar îmi place să trag sania după mine dar pe măsură ce trece timpul sania devine tot mai grea. Mergem legaţi în coardă din cauza crevaselor. Chiar am auzit de cazuri de alpinişti căzuţi în crevase. În prima zi avem de parcurs 9 km şi 200 m diferenţă de nivel, parcurs pe care-l facem în 5 ore. Găsim un loc excelent de cort, cu zidurile deja construite de alţii, dar surpriză: când îl inspectăm mai bine vedem o mică crevasă care se dovedeşte a fi imensă după ce ne apucăm sa probăm locul cu băţul special ortovox.

A doua zi plecăm spre tabăra de la 3400 m (sărim peste tabăra intermediară de la 2800 m).
Nefiind niciodată întuneric nu prea ne stresăm să ne trezim la o anumită oră şi din cauza asta pornim tot timpul pe traseu cel mai devreme in jur de ora 13:00.  
Aici stăm 2 zile pentru aclimatizare, timp în care ducem o parte din bagaje la 4100 m, chiar după Windy Corner (loc faimos pentru intensitatea vântului, de care am avut şi noi parte).



La 4300 m am stat cel mai mult timp




Avem parte de vreme în general bună. Cel puţin până ajungem în tabăra de la 4300 m unde vom sta 9 zile. Aici ajungem pe la ora 19:30. Avem iar noroc şi găsim un loc de cort cu ziduri destul de înalte şi 3 camere. Avem dormitor, sufragerie şi bucătărie. După ce instalăm cortul admirăm peisajul. Soarele bate pe creste până seara târziu. E foarte frumos. Se văd munţii Hunter (4442 m numit de nativi Beguyya – “fiul lui Denali”) şi Foraker (5304 m).

Când ne trezim mergem să recuperăm bagajul de la 4100 m. Urmează o după amiază de relaxare. Azi e sâmbătă, 2 iunie. Aprindem o lumânare pentru Viorel care ar fi împlinit 28 de ani.



Vremea se anunţă nefavorabilă zilele următoare.
Stăm aici până duminica următoare, adică 10 zile. Este foarte multă lume. Tot aici e şi cartierul general al rangerilor, unde se afişează prognoza meteo în fiecare zi.
Nu e chiar rău: jucăm cărţi, construim şi reconstruim zidurile din jurul cortului, stăm la taclale. În a treia zi la 4300 m facem o tură de aclimatizare până pe creastă la 4900 m să lăsăm o parte din bagaje. Neştiind atunci că de a doua zi se strică vremea, lăsăm prea multă mâncare acolo. După câteva zile de aşteptări începem să rămânem fără mâncare, dar suntem băieţi descurcăreţi şi intrând în vorbă cu unu altul obţinem ceva mâncare. Verificăm tabela cu prognoza meteo în fiecare zi, chiar si de câte două ori, în speranţa că se va schimba în bine.
Se anunţă pentru vineri vreme ceva mai bună. Ne facem speranţe degeaba. Ne trezim vineri dimineaţă la 8 cu gânduri mari. După mai puţin de o oră se strică vremea, dar totuşi urcăm până pe creastă să mai luăm nişte mâncare. E frig şi bate vântul tare. Pentru prima dată simt cum îmi îngheaţă degetele de la picioare şi jumătate din talpa piciorului până nu le mai simt deloc.


La 5200 m si varful







Sâmbătă vine vestea bună. Se îmbunătăţeşte vremea începând cu ziua de duminică, aşa că duminică ne mutăm în ultima tabără înainte de vârf. E singura zi pe munte în care ne trezim foarte devreme, şi anume la ora 6.
La 5200 m se schimbă situaţia. Aerul este prea rarefiat aici. Faci efort şi la o simplă tură până la budă. Din fericire stăm la altitudinea asta numai 3 nopţi. În a treia zi la 5200 m urcăm pe vârf. Norocul e cu noi  din nou: în ziua cea mare nu bate vântul şi este soare. Din păcate un plafon de nori stă pe la vreo 3000 m şi nu vrea să plece. Plecam de la cort la 9:30 dimineaţa. Incredibil, dar stăm la coadă ca să ieşim în Denali Pass. La început depăşim dar mai încolo devine abrupt şi îngust şi nu se mai poate depăşi. Pe partea cu umbră din traversarea spre Denali Pass sunt -20 grade. Când ieşim în creastă sunt cam -10 grade. Pe vârf.. coadă din nou. Fane ne aşteaptă de 2 ore acolo. Thea si cu mine mergem mai încet, dar totuşi în pas cu lumea. Stăm o oră, facem poze şi coborâm. În vreo 2 ore ne băgăm în saci la căldură şi dormim duşi până a doua zi.

Retragerea





Retragerea de pe munte este cea mai grea din toată expediţia. Am avut ocazia să-mi testez limitele. Plecăm din tabăra de la 5200 m la 11:30 pe o vreme excelentă, soare fără vânt. Ajungem destul de repede în tabăra de la 4300 unde ne lăsasem cortul mare montat. Durează ceva timp să strângem cortul şi mai ales să punem bagajul pe sănii. Cum vom merge numai la vale, trebuie sa intercalăm săniile între noi în aşa fel încât cel din spate să ţină greutatea saniei celui din faţă. Din trei sănii facem numai două ceva mai grele. Fiind prima dată când facem aşa ceva nu prea le nimerim bine. Ne chinuim foarte mult. Ba e distanţa prea mare, ba e prea mică, ba se răstoarnă săniile. După câteva ore de chinuit nervii începem să ne prindem cam cum trebuie făcut şi îmbunătăţim ceva la tehnică. Facem chiar şi nişte noduri sub sănii care să le înfrâneze.
În tabăra de la 3400 facem o pauză de masă destul de scurtă. Dezgropăm şi puţinele provizii pe care le lăsasem aici şi plecăm mai departe. Pe măsură ce coborâm ne gândim fiecare că ar fi bine să nu ne oprim până ajungem în tabăra de bază la 2200 m. Zis şi făcut. Soarele dispare complet pe la ora 24:00. Peisajele sunt de vis. Se face din ce în ce mai frig. După 2400 m în jos încep să apară multe crevase care nu erau vizibile la urcare. Avem şi ceva emoţii la una dintre ele. Ce bine că am ales să mergem noaptea, că nu ştiu cum am fi trecut ziua. Auzim ulterior de la alţii că au şi căzut unii.
Înainte de tabăra de bază este o porţiune de urcat de 200 m diferenţă de nivel, care ne ia cam 90 de minute. Este cea mai grea parte din toată retragerea deoarece eram foarte obosiţi. Eu, care până atunci mersesem numai ultimul, trec primul. Devine aproape imposibil.. dar reuşesc.

La ora 6 dimineaţa ajungem în tabăra de bază. Simt că mi-am atins limitele. Montăm repede cortul şi dormim puţin. La 8 mergem să ne înscriem pentru avion. Este soare puternic. Vremea este excelentă. Înainte de ora 11 ajungem in Talkeetna unde ne cazăm la un hostel foarte drăguţ.  După 16 zile de dormit în cort şi frig avem parte de un pat şi un duş. Ne simţim excelent şi petrecem până seara târziu.


Mulţumiri celor ce ne-au susţinut.
Mulţumiri lui David Neacşu.
Mulţumiri echipei Dor De Ducă.

Mai multe fotografii şi un jurnal complet de călătorie pe site-ul www.wildwalk.ro



Alaska 2007: Calatorind prin Alaska


______
Autor: Cristian Boboc
 
Tag-uri
| Alaska |
Impresii
Contine 46 poze
 
Evenimente in Urmatoarele 2 saptamani
Stiri
LMMJVSD
Anul anteriorMartie 2020 Anul urmator
      01
02030405060708
09101112131415
16171819202122
23242526272829
3031     
 Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie
 
echipa dordeducaPrima pagină | Evenimente | Impresii | Foto | Stiri | Echipa | Parteneriate
Toate materialele de pe aceste pagini sunt scrise de noi pentru placerea cititorilor nostri. Avem totusi niste Conditii de utilizare.
despre noi
publicitate
parteneriate
echipa
contact
Cu scuzele de rigoare, dordeduca.ro e momentan ĂŽn hibernare; vom reveni ĂŽntr-o formă nouă. ÂŻ\_(ツ)_/ÂŻ [ 📸 instagram]